Cuntenutu
A parolla materia hà più di un significatu. U so valore più classicu è anticu si riferisce tuttu ciò chì hà massa è occupa una piazza in u spaziu, vale à dì à a realtà primaria da a quale sò fatte e cose chì ci circondanu o u mondu fisicu, è, per a maiò parte, percepibile da i sensi, è à questu valore l'esempii alluderanu.
Tuttavia, ci vole à tene à mente chì hè chjamata ancu "materia" per tutti quellu chì s'oppone à u cuncettu di "spiritu". In listessu modu, sta parolla hè sinonimu di "dumanda”, "ragiunà" o "affare", vale à dì, u puntu chì si tratta di qualcosa.
È in un ultimu sensu, sta parolla hè equivalente à "corsu", vale à dì, un corsu furmale in un cuntestu accademicu.
Caratteristiche di a materia fisica
A materia fisica si compone di particeddi elementari, chì sò atomi, è hà u pruprietà di estensione, inerzia è gravitazione. L'estensione hè a pruprietà chì descrive u fattu chì a materia occupa un postu in u spaziu è hè misurabile per mezu di a so massa o di u so volume.
U inerzia hè u resistenza chì a materia s'oppone à mudificà u so statu di riposu, è questu hè più grande u più grande hè a massa. U gravitazioni hè u pruprietà di attrazione mutuale chì tutti l'uggetti cumposti di materia anu.
U chimica Hè a disciplina scientifica chì studia a natura, a cumpusizione è a trasfurmazione di a materia. In cundizioni di temperatura micca estreme, a materia pò prisentassi in trè stati fisichi diversi: solidu, liquidu è gasu.
U quantità di materia di un corpu definisce u so massa, chì hè generalmente spressu in kilogrammi o grammi, invece chì u vulume, vale à dì u spaziu ch'ellu occupa, hè generalmente misuratu in metri o decimetri cubi.
Duverebbe esse chiaritu chì a massa riprisenta una misura d'inerzia o di resistenza. Sta forza pò esse derivata da u campu gravitazziunale di a Terra, è in questu casu si chjama pesu, ma pesu è massa ùn sò micca termini strettamente sinonimi.
In termini generali a materia ubbidisce à a Lege di Lavoisier o Lege di Conservazione di a Materia, chì stipula chì "in un sistema chjusu in quale si producenu reazzioni chimiche, a materia ùn hè nè creata nè distrutta, si trasforma solu; vene à dì, a massa di i reagenti hè uguali à a massa di i prudutti ". Oghje si sà chì sta lege ùn hè micca interamente precisa.
A maiò parte di a materia intornu à noi hè inanimatu o inertu, perchè ùn si riproduce nè cresce. Ma ancu tuttu ciò chì hè vivu custituisce a materia è hè cumpostu da atomi è molecule.
Esempii di materia
Libru | Gas naturale |
Nylon | Gomma |
Sedia | Pelle |
Acqua | Rod |
Vittura | Emery |
Nuvola | Latte |
Legnu | Salt |
Vetru | Carne |
Aria | Lana |
Serratura | Ripasu d'ossi |