Cuntenutu
U verbi impersonali sò quelli verbi chì mancanu di sughjettu. Chjamati ancu verbi difettosi o incompleti, sò caratterizati da avè una cuniugazione incompleta: ùn incorporanu micca tutte e persone grammaticale (eccettu qualchì verbu in terza persona). Per esempiu: sò aspettanu grandi timpeste.
Hè impurtante micca di cunfonde li cù verbi chì anu un sughjettu ma chì ùn hè micca spressu in a frasa. Per esempiu: Aghju un cane novu. In questu casu, ùn hè micca un verbu impersonale, ma ci hè un sughjettu tacitu (I) chì si deduce da a cuniugazione di u verbu.
- Vede ancu: Frasi impersonali
Tipi di verbi impersonali
Terzu | Impersunale cù "se" | Una persona |
accade | anticipà | alba |
accade | cunsiderà | per diventà notte |
preoccupazione | crede | tramontu |
preoccupazione | cuntà | diluviu |
inattivu | cuntà | grandina |
pò | aspettà | piove |
accade | scurdà si | nivà |
urge | suppone | lampu |
Verbi à a terza persona
I verbi in terza persona si riferenu à l'evenimenti, micca à e persone. In certi casi anu un sughjettu è sò cuniugati à a terza persona di u singulare o à a terza persona di u plurale. Per esempiu: Hè accadutu tempi fà.
Alcuni di i verbi in terza persona ponu ancu esse usati cum'è verbi persunali. Per esempiu: Maghju esse vera. ("pò" hè un verbu in terza persona, perchè ùn ci hè nisun sughjettu chì esegue l'azzione). / A possu fà. ("Possu" hè un verbu persunale perchè si riferisce à u sughjettu "Eiu")
Verbi impersonali cù "se"
Quandu u sughjettu di una azzione hè scunnisciutu o ùn hà impurtanza, i verbi transitivi, intransitivi è copulativi ponu diventà impersonali cù l'usu di "se". Per esempiu: sò crede chì nimu stà in quella casa.
Tuttavia, hè impurtante ricurdà chì micca tutti i verbi cù "se" sò impersonali. Per esempiu: Maria sorride. / Ghjuvanni si leva. / Alberto si arrabbia. In questi esempii ci hè un sughjettu chì porta l'azzione è, dunque, ùn sò micca verbi impersonali.
Verbi à una persona
I verbi unipersonali sò quelli chì sò cuniugati solu à a terza persona di u singulare. Ancu se questa hè a so cunghjugazione, ùn mancanu un sughjettu. Sò chjamati ancu "verbi di a natura", postu chì di solitu discrivenu i fenomeni atmosferichi. Per esempiu: Salute tutta a notte.
Quandu unu di sti verbi hè adupratu in modu figurativu, ùn sò più verbi impersonali è sò normalmente cuniugati. Per esempiu: Dopu ore di viaghju, simu cascati in a sera in spiaggia. ("Avemu scuru" in questu esempiu ùn hè micca un verbu impersonale ma a persona chì l'esegue hè "noi")
Impersonalità grammaticale
Certi verbi ponu avè usi regulari è ancu usi chì li rendenu impersonali, vale à dì senza un sughjettu esplicitu è cuniugatu solu à a terza persona di u singulare. I verbi avè, esse, esse, è fà ponu prisentà impersonalità grammaticale in certi casi. Per esempiu: Ci hè Parechje persone. / Hè prima. / Hè piovi.
Esempii di frasi cù i verbi impersonali
TERZI
- A so morte hè accadutu à l'alba.
- I fatti accadutu deci anni fà.
- Atañer: A lotta trà elli ùn serà micca cuncerna.
- Preoccupazione: A Decisione cuncerna à tutta a famiglia.
- Strike per dì chì questu ùn era micca u risultatu chì aspettavamu.
- A caduta di l'imperu hè accadutu à u XVu seculu.
- Urge truvà una suluzione.
IMPERSONALE CON "SE"
- Anticipa una timpesta.
- Hè cunsideratu maleducatu per ùn salutà i vicini.
- Si crede quale darà u vermentu dumane.
- Hè cuntatu chì l'antichi Grechi anu messu una muneta in bocca à i morti.
- Si dice chì chì u merre ferà un discorsu oghje.
- Cù stu panorama, aspettatu u peghju.
- A vita hè bona in sta cità.
- Spessu scurdà si l'invasione di l'America cum'è esempiu di genocidiu.
- Hè assuntu chì u guvernu deve curà i nostri interessi.
MEMBRI SINGLI
- Innò amanecerà finu à setti.
- Notte di sera principiu di l'invernu.
- Chì ora tramontu?
- Avia duvutu esse sole oghje, ma Diluviu tuttu u ghjornu.
- Aghju intesu qualchì rumore è quandu aghju guardatu per a finestra, l'aghju vistu salutatu.
- Piove dipoi a mane. Piuvia assai stu mese.
- Drizzled quandu sò partutu da casa.
- Mai nevi in questa regione.
- Lampatu tutta a notte.
IMPERSONALITÀ GRAMMATICALE
- Era versendu.
- Ci hè duie surtite.
- C'era parechje persone.
- C'era trè grandi nevicate inguernu scorsu.
- Faci assai chì ùn ci videmu micca.
- Faci fiducia.
- Hè assai tardi.