Scienze Ausiliarie di Geografia

Autore: Peter Berry
Data Di Creazione: 19 Lugliu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 1 Lugliu 2024
Anonim
I paesaggi della geografia: prima parte
Video: I paesaggi della geografia: prima parte

Cuntenutu

Uscienze ausiliarie o discipline ausiliarie sò quelle chì, senza trattà cumpletamente una zona specifica di studiu, sò ligate ad ella è furniscenu assistenza, postu chì e so pussibuli appiicazioni cuntribuiscenu à u sviluppu di detta zona di studiu.

Cum'è in u casu di altre scienze sociali, l'incorporazione di strumenti metodologichi, teorichi o procedurali in a zona di studiu di u giugrafia permette l'arricchimentu di e so prospettive è, spessu, l'inaugurazione di linee di studiu nuvelli, chì uniscenu i campi in cuntattu.

Un esempiu chjaru di questu ultimu pò esse u Geopolitica, incorporazione di e cunniscenze pulitiche è pulitiche in u campu di a geugrafia, per studià l'eserciziu di u putere intrinsicu in u modu d'urganizà è rapprisentà u mondu. Tuttavia, à u cuntrariu di e scienze sperimentali chì si basanu nantu à l'altri per guadagnà precisione, a geografia face cusì per aumentà è rende più cumplessa a so visione intornu à u pianeta.


Esempii di scienze ausiliarie di Geografia

  1. Scienze Politiche. Avemu digià vistu cumu a cunghjuntura di a pulitica è di a geugrafia hè assai più pruduttiva di ciò chì pare, postu chì e duie discipline permettenu u sviluppu di a geopolitica: u studiu di u mondu basatu annantu à l'assi di putere chì esistenu è u modu in u quale si battenu per ottene a supremazia annantu à u restu.
  2. Disegnu tecnicu. Sta disciplina, vicina à l'ingegneria, l'architettura o u cuncepimentu graficu, hà a so piazza trà l'utili aduprati da a geografia, in particulare in u campu di a Cartografia (cuncezzione di carte) è l'organizazione geomettrica di u mondu cunnisciutu (meridiani, paralleli ecc.).
  3. Astronomia. Dapoi l'antichità, i viaghjatori sò stati orientati intornu à u mondu da e stelle in u celu, evidenzendu un ligame impurtante trà a scienza chì li studia è a geografia, chì studia u nostru modu di rapresentà u mondu chì avemu viaghjatu. Ùn hè micca raru truvà referenze celeste nantu à un globu, postu chì a fissità di l'astri era spessu usata per traccià i corsi è furnisce l'omu cun coordenate, cose chì oghje sò fatte da meridiani è paralleli.
  4. Ecunumia. Da l'intersezzione trà geugrafia è economia, nasce un ramu estremamente impurtante: a Geografia Ecunomica, chì u so interessu hè focalizatu nantu à a distribuzione mundiale di risorse sfruttabili è i sfarenti prucessi di produzzione à livellu planetariu. Spessu sta filiale hè supportata è cumplementata, à u so tornu, da a geopolitica per un approcciu assai più glubale.
  5. Storia. Cum'ellu si suppunerà, a manera di l'omu di raprisentà u mondu hà variatu assai longu à a so evoluzione culturale; basta à arricurdassi chì in tempi medievali si pensava chì u mondu era pianu. A cronulugia storica di ste ripresentazione hè u spaziu di studiu in chì Storia è Geografia si intersecanu.
  6. Botanica. Sta filiera di a biologia specializata in u mondu di e piante cuntribuisce numerose cunniscenze à l'interessu di a geugrafia per registrà è catalogà i sfarenti biomi di a pianeta, ognunu caratterizatu da una vegetazione endemica, cum'è e fureste di conifere di l'emisferu nordu. Inoltre, u sfruttamentu hè presu in contu cum'è una risorsa sfruttabile da a geografia ecunomica.
  7. Zoologia. Cum'è a botanica, u ramu di a biologia dedicata à l'animali porta un insight necessariu per a descrizzione geografica, in particulare in relazione à i biomi è à e prublemi ecologichi. Inoltre, l'allevu è u pasculu, è ancu a caccia è a pesca, sò fattori d'interessu per a giugrafia ecunomica.
  8. Geulugia. Dedicata à u studiu di a furmazione è di a natura di e rocce di a crosta terrestre, a geologia furnisce a geugrafia cù e cunniscenze necessarie per a so descrizzione più dettagliata di i sfarenti terreni, di e diverse furmazioni rocciose è di e risorse minerarie sfruttabili in ogni regione geografica particulare.
  9. Demografia. U studiu di e pupulazioni umane è di i so prucessi è flussi migratori hè una scenza assai ligata à a geugrafia: in fatti, ùn esisteria micca senza ella. Oghje hè, oltre à a botanica è a zoologia, una fonte impurtante di dati interpretabili è quantificabili per capisce megliu a nostra visione di u pianeta.
  10. Ingegneria petrolifera. Datu chì i studii di giugrafia, frà parechje altre cose, a lucazione di e risorse chì ponu esse sfruttate da l'omu, cum'è l'oliu bramatu, collabora spessu cù l'ingegneria petrolifera per furnisce l'infurmazioni dettagliate nantu à i depositi mundiali è in cambiu riceve informazioni riguardanti a qualità , cumpusizione è estensione di u listessu.
  11. Idrulugia. Questu hè u nome datu à a scienza chì studia i cicli di l'acqua è e forme di flussu d'acqua, cum'è fiumi o maree. Tali informazioni sò vitali per a geugrafia, postu chì l'acqua marca u so segnu nantu à a pianeta è dunque mudifica u nostru modu di rapresentalla.
  12. Speleologia. Sta scienza tratta di u studiu di a furmazione di e caverne è di e cavità sotterranee di u mondu, chì spessu implica l'esplorazione è a cartografia: hè precisamente induve a geografia è a speleologia si incrocianu è collaboranu l'una cù l'altra.
  13. Ingegneria Aeronautica. A pussibilità di vulà hà datu à a geugrafia umana una perspettiva nova è unica nantu à u mondu: una visione "ogettiva" di l'aspettu di i cuntinenti da luntanu, chì raprisentava un grande avanzamentu in u sviluppu di a cartugrafia. Ancu oghje, a capacità di ritrattà da u spaziu o di survolà cù i droni dotati di fotocamera offre opportunità d'oru per sta scienza suciale.
  14. Climatologia. Questa hè una di e cosiddette Scienze di a Terra occupate in u studiu di i fenomeni climatichi è e so variazioni in u tempu. Hè una zona assai vicina à l'interessi di a giugrafia, ghjè per quessa ch'elli ùn si distinguenu à le volte. L'impurtante hè di sapè chì spartenu informazioni nantu à a marcia atmosferica di u mondu chì riguarda micca solu a curiosità geografica, ma hà ancu applicazioni agricule, demografiche, ecc.
  15. Sociologia. L'approcciu geograficu à e sucietà esistenti hè un puntu di riunione cù a sociologia, in u quale entrambe e discipline furniscenu dati statistichi, interpretazioni è altri tippi di strumenti concettuali.
  16. informatica. Cum'è guasi tutte e scienze è discipline cuntempuranee, a geugrafia hà ancu prufittatu di i grandi prugressi in l'informatica. I mudelli matematichi, u software specializatu, i sistemi d'infurmazione geografica integrati è altri strumenti sò pussibuli grazia à l'incorporazione di l'urdinatore cum'è tecnulugia di travagliu.
  17. Bibliuteca. E cosiddette scienze di l'infurmazione furniscenu un sustegnu impurtante à a geugrafia, chì i so archivi cuntenenu micca solu libri, ma atlanti, carte è altri tippi di documenti geografichi chì richiedenu un modu particulare di classificazione.
  18. Geometria. Stu ramu di a matematica chì studia e forme di u pianu geumetricu (linee, linee, punti è figure) è e relazioni pussibuli trà elle, dunque a so cuntribuzione hè di primura in a segmentazione grafica di u mondu in emisferi è zone geografiche, è ancu in meridiani è parallelli. Grazie à e so teurie, si ponu fà calculi impurtanti è pruiezioni geografiche.
  19. Urbanisimu. A relazione di scambiu trà pianificazione urbana è geugraffia hè notoria, postu chì a prima richiede una prospettiva geografica per avvicinassi à e cità, è fendu cusì furnisce una quantità più grande di informazioni chì aumentanu a comprensione geografica di e zone urbane.
  20. Statistiche. In quantu à parechji altri Scienze suciale, e statistiche riprisentanu un strumentu cuncettuale chjave per a geugrafia, postu chì ùn essendu micca una scienza sperimentale o esatta, ma descrittiva è interpretativa, l'infurmazione percentuale è e so relazioni servenu da basa per i so approcci à u mondu.

Vede ancu:


  • Scienze Ausiliarie di Chimica
  • Scienze Ausiliare di Biologia
  • Scienze ausiliarie di a storia
  • Scienze Ausiliari di Scienze Suciali


Guadagnà A Popularità

Parolle cù mp è mb
Parolle chì rimanu cù "lion"
Specie