![Cumposti Organici è Inorganici - Enciclopedia Cumposti Organici è Inorganici - Enciclopedia](https://a.kouraresidence.com/encyclopedia/compuestos-orgnicos-e-inorgnicos.webp)
Cuntenutu
U cumposti chimichi sò sustanzi cumposti da dui o più elementi interrelati trà di elli, dendu cusì origine à una sustanza interamente nova è diversa. Secondu tipu di atomi chì custituiscenu questi cumposti, pudemu parlà di cumposti organici è inorganici:
Hè chjamatu cumposti urganichi quelli chì cuntenenu principalmente atomi di carbonu è idrogenu, in correlazione è cumpusizione cù altri elementi. este tipu di cumposti avè ligami covalenti (trà atomi non metallici) di pochi elementi (da dui à cinque) è sò di grande cumplessità, esistendu intornu à 10 milioni di cumposti di stu tippu. Danu nascita à a vita è sò secreti da l'esseri viventi.
U cumposti nurgànici, invece, ùn cuntenenu di solitu atomi di carbonu, nè ligami idrogenu-carbonu (tipichi di u idrocarburi), è i so atomi ponu esse ligati da ligami ionichi (atomu metallicu è non metallicu) o covalente. Sò sustanzi pò cuntene elementi multipli da qualsiasi fonte nantu à a tavula periodica è sò boni cunduttori elettrichi.
Esempii di cumposti organichi
- Metanolu (CH3OH). Cunnisciutu cum'è legnu o alcolu metilicu, l'alcol più simplice chì ci hè.
- Propanone (C3H6OR). U acetone di solvente cumunu, infiammabile è trasparente, cù un odore caratteristicu.
- Acetilene (C2H2). Chjamatu ancu etinu, hè un gas alchinu più liggeru di l'aria è incolore, altamente infiammabile.
- Etanoato di etile (CH3-COO-C2H5). Cunnisciutu ancu cum'è acetatu di etile o etere d'acitu, adupratu cum'è solvente.
- Formol (CH20). Adupratu cum'è cunservatore di materia biologica (campioni, cadaveri), hè ancu cunnisciutu cum'è metanale o formaldeide.
- Glicerina (C3H8OR3). U glicerinu o propanetriolu, hè un pruduttu intermediu di u fermentazione trasfurmazioni alcoliche è digestive di lipidi.
- Glucosiu (C6H12OR6). L'unità di basa di l'energia in l'esseri viventi hè un zuccheru monosaccaridu.
- Etanolu (C2H6OR). Alcolu etilicu, prisente in e bevande alcoliche, fruttu di a fermentazione anaerobica di i zuccheri cù u lievitu.
- Isopropanolu (C3H8OR). L'alcolu isopropilicu, un isomeru di propanolu, diventa acetone dopu l'ossidazione.
- Acidu acetilsalicilicu (C9H8OR4). U cumpostu attivu di l'aspirina: analgésicu, antipireticu, antiinflamatori.
- Saccarosu (C12H22OR11). U più cumunu di u carbuidrati: zuccheru da tavula.
- Fructose (C6H12OR6). U zuccheru di fruttu mantene una relazione isomerica cù u glucosiu.
- Cellulosa (C6H10OR5). Principale cumpostu di l'esseri vegetali, serve cum'è struttura in u muru cellulare di e piante è cum'è riserva energetica.
- Nitroglicerina (C3H5N3OR9). Un splusivu putente, si ottiene mischjendu àcitu nitricu cuncentratu, àcitu sulfuricu è glicerina.
- Acidu latticu (C3H6OR3). Indispensevule in i prucessi energizanti di u corpu umanu di fronte à basse concentrazioni d'ossigenu, a produzzione di glucosiu per via di fermentazione lattica.
- Benzocaina (C9H11INNÒ2). Adupratu cum'è anesteticu lucale, ancu se u so usu in i zitelli hà effetti secondarii di alta tossicità.
- Lidocaina (C14H22N2OR). Un altru anesteticu, ampiamente adupratu in odontoiatria è cum'è antiaritmicu.
- Lattosiu (C12H22OR11). Furmatu da u galattosiu è u glucosiu, hè u zuccheru chì dà à u latte animale a so carica energetica.
- Cocaina (C17H21INNÒ4). Un alcaloide putente derivatu da a pianta di coca è sintetizatu per pruduce una droga illegale di u listessu nome.
- Acidu ascorbicu (C6H8OR6). Cunnisciutu ancu cum'è impurtante vitamina C di l'agrumi.
Vi pò serve: Esempii di Rifiuti Organichi
Esempii di cumposti inorganici
- Cloruru di Sodiu (NaCl). U sale cumunu di a nostra dieta.
- Àcitu Hydrochloric (HCl). Unu di i più putenti acidi cunnisciutu, hè unu di quelli secreti da u stomacu per digerisce l'alimentu.
- Acidu fosforicu (H3PO4). Un acidu reattivu à l'acqua, resistente à l'ossidazione, evaporazione è riduzzione, adupratu in l'industria di e bibite.
- Acidu sulfuricu (H2SW4). Unu di i più grandi currusivi cunnisciuti, hè largamente adupratu in vari tippi d'industria è hè pruduttu in grande quantità in u mondu.
- Ioduru di potassiu (KI). Stu sale hè ampiamente adupratu in fotografia è trattamentu di radiazioni.
- Dichromatu di potassiu (K2Cr2OR7). Sale aranciu, altamente ossidante, capace di causà incendi à u cuntattu di sostanze organiche.
- Clorur d'argentu (AgCl). Ampiamente adupratu in elettrochimica è in laboratorii, per via di a so bassu solubilità in acqua, hè un solidu cristallinu.
- Ammoniaca (NH3). Chjamatu ancu azanu o gas ammoniu, hè un gas incolore riccu in azotu cù un odore particularmente ripulsivu.
- Sulfate di Cupru (Cu2SW4). Un sale insolubile, adupratu cum'è disinfettante è colorante per e superfici metalliche.
- Ossidu di silicuu (SiO2). Cumunmente chjamatu silice, forma quarzu è opale, è hè unu di i cumpunenti di a rena.
- Sulfate di ferru (FeSO4). Cunnisciutu ancu cum'è vitriolu verde, melanterite o caparrosa verde, hè un sale turchinu-verde adupratu cum'è colorante è cum'è trattamentu per certe anemie.
- Carbonate de calcium (CaCO3). Longu adupratu cum'è antiacidu è in l'industria di u vetru è di u cimentu, hè una sustanza assai abbundante in natura, cum'è e rocce o cum'è cunchiglie è esoscheletri di certi animali.
- Calce (CaO). Hè ossidu di calciu in tutte e so forme, ampiamente adupratu in mischji di custruzzione cum'è un legante.
- Bicarbonatu di sodiu (NaHCO3). Presente in extintori o in parechji prudutti dietetichi è medicinali, hà un pH assai alcalinu.
- Idrossidu di Potassiu (KOH). Soda di potassiu, aduprata in a fabricazione di saponi è altri solventi.
- Idrossidu di sodiu (NaOH). Chjamatu soda caustica o soda caustica, hè adupratu in l'industria di carta, tessuti è detergenti è aperti di drenu.
- Nitrat d'ammonium (NH4INNÒ3). Un fertilizante agriculu putente.
- Silicate di Cobalt (CoSiO3). Adupratu in a fabricazione di pigmenti (cum'è u cobalt blue).
- Sulfate di magnesiu (MgSO4). Salt Epsom o sale inglese, quandu aghjunghjenu acqua. Hà parechje usi medichi, soprattuttu musculari, o cum'è sali di bagnu.
- Cloruru di bariu (BaCl2). Un sale assai tossicu adupratu in pigmenti, trattamenti d'acciaiu è fuochi d'artificiu.