Cuntenutu
U generi littirarii Sò un inseme di categurie per classificà i testi chì custituiscenu a Letteratura, tenendu contu à tempu di a so struttura è di u so cuntenutu.
I generi literarii pruponenu un accordu di ogni opera riguardu à u modu in u quale si deve leghje, ciò chì si deve aspettà d'ella, chì sò e so caratteristiche fundamentali, ecc.
- Vede ancu: Testu literariu
Chì sò i generi literarii?
Ancu se i generi literarii sò categurie chì varienu cù u tempu è rispondenu à u modu in quale a literatura hè fatta à un mumentu datu, oghje ricunnoscenu trè generi definiti principali:
- Genere narrativu. Hè carattarizatu da l'elaborazione diretta o indiretta di una storia o di una seria di storie, in bocca di un narratore specificu. Alcuni sottugeneri sò: a nuvella, u rumanzu, a cronaca è a microfiction.
- Genere pueticu. Hè carattarizatu da a libertà d'approcciu sughjettivu à u testu per mezu di un sè liricu, è ancu da l'elaborazione metaforica o enigmatica di a propria lingua per discrive la. I testi puetichi sò di solitu scritti in versi è aduprendu rima, ancu s'ellu ci sò ancu testi puetichi scritti in prosa. Alcuni sottugeneri sò: u puema, u romanzu, a copla, l'haiku, i necrologi.
- Drama. Hè carattarizatu da esse cuncipitu per una raprisentazione dopu in teatru. Hè una storia cù unu o più persunagi, senza alcunu tippu di narratore è messa in scena in un rigalu fittiziu. Alcuni sottugeneri sò: tragedia, cumedia, tragicomedia.
Sicondu a classificazione, un quartu generu literariu hè ancu spessu riferitu:
- Essai. Hè carattarizatu da un approcciu liberu, sughjettivu è didatticu à qualsiasi sughjettu, vale à dì, una riflessione è esposizione di un puntu di vista riguardu à qualcosa sceltu da l'autore, senza altru incuragimentu cà a libera circulazione: u piacè di pensà liberamente mentre rispettu è tirà e so cunclusioni.
Esempii di generi literarii
- Poesia (in versi): "15", da Pablo Neruda
Mi piaci quandu si zitti perchè sì assente,
è mi sentite da luntanu, è a mo voce ùn vi tocca
Pare chì i to ochji sianu volati
è pare chì un basgiu chjuderà a bocca
Cum'è tutte e cose sò piene di a mo anima
surtite da e cose, pienu di a mo anima
Sognu farfalla, parete a mo anima,
è vi pare a parolla malincunia
Mi piaci quandu si zitti è sì cum'è luntanu
È sì cum'è lagnassi, farfalla ninna nanna
È mi sentite da luntanu, è a mo voce ùn vi ghjunghje:
Permettimi di zitti mi cù u to silenziu
Lasciami parlà ancu voi cù u vostru silenziu
chjaru cum'è una lampa, simplice cum'è un anellu
Sì cum'è a notte, mutu è custellatu
U vostru silenziu hè di l'astri, finu à avà è simplice
Mi piaci quandu site zittu perchè sì cum'è assente
Luntanu è dulurosu cum'è se site mortu
Una parolla allora, un surrisu basta
È sò cuntentu, cuntentu chì ùn sia micca vera.
Più esempi in:
- E puesie liriche
- Poemi corti
- Raccontu (nuvella): "U Dinosauru" d'Augusto Monterroso
Quand'ellu si hè svegliu, u dinosauru era sempre quì.
- Dramaturgia: "Venezia" di Jorge Accame (Fragment)
MARTA Ah. Benintesa, cume a signora riceve i clienti cun soldi è sparisce per parechji ghjorni ...
GRACIELA.- Chì voli dì?
MARTA.- Què, ghjustu. Chì a signora ùn hà micca clienti, hà amichi.
GRACIELA.- Chì ti importa? Aghju cuntribuitu a listessa corda, o micca?
RITA.- (À Marta) Lasciatila sola. À a so età avete fattu listessa.
MARTA.- À a vostra età, à a vostra età! È in cosa stai entrendu, se li parlu?
CHATO.- (À Graciela) Graciela, ne simu?
GRACIELA.- Lascia mi, o scimò, ùn vedi micca chì mi battu? (À Marta) Chì ai contru à mè?
(…)
- Narrativa (nuvella): "Felicità Clandestina" di Clarice Lispector (Estrattu)
Era grassa, corta, lentugliata, è cù i capelli eccessivamente ricci, leggermente gialli. Avia un bustu tamantu, mentre chì tutti eramu sempre piatti. Cum'è s'ellu ùn bastessi micca, e duie tasche di a so camicetta eranu piene di caramelle sopra à u so pettu. Ma hà avutu ciò chì ogni zitella mangiante di fumetti averia vulutu avè: un babbu chì pussede una libreria.
Ùn ne hà micca prufittatu assai. È eramu ancu menu: ancu per l'anniversariu, invece di almenu un picculu libru à bon pattu, ci dava una cartolina da u magazinu di u babbu. Sopra era sempre un paisaghju di Recife, a cità induve campavamu, cù i so ponti più ch'è vistu (...)
- Puesia (in prosa): "21" di Oliverio Girondo
Lasciate chì i rumori perforanu i vostri denti, cum'è a cartulina di un dentistu, è a vostra memoria si riempia di ruggine, d'odori putri è di parolle rotte.
Chì una gamba di ragnu cresce in ognunu di i vostri pori; chì pudete alimentà solu cù e carte usate è chì u sonnu vi riduce, cum'è un rulli à vapore, à u spessore di u vostru ritrattu.
Chì quandu surtite in strada, ancu e lanterne ti caccianu fora; Chì un fanatismu irresistibile vi impone à prosternassi davanti à i bidoni di a spazzatura è chì tutti l'abitanti di a cità vi sbaglianu per una zona di picnic.
(…)
Sfondu di i generi literarii
U primu tentativu di classificà l'opere artistiche di a parolla hè statu fattu da u filosofu grecu Aristotele in u so Poetica (IV aC) è includenu i seguenti generi, chì genitori sapemu oghje:
- L'epupea. Piuttostu cum'è a narrazione, hà offertu una ripruduzzione di l'eventi mitichi o leggendarii di u passatu fundamentale di a cultura (cum'è a Guerra di Troia, in u casu di u Iliade di Omeru), trasmessa da un narratore, ancu se aduprendu a descrizzione è i dialoghi. À l'epica, l'epupea era cantata da e rapsodie.
- A lirica. Equivalente à a puesia attuale, ancu s’ella hè ancu assai vicina à u cantu è u cantu. In questu generu l'autore duvia cumpone versi per sprime in a so lingua a so emotività, a so sughjettività è l'apprezzamenti ch'ellu avia in quantu à un tema ispiratore.
- U dramaticu. Equivalente à u generu drammaticu attuale, hè stata a scrittura teatrale chì hà ghjucatu un rolu fundamentale in a cultura di l'antichi grechi per a furmazione emotiva è etica di i so cittadini. A maiò parte d'elli raprisentavanu miti è storie d'origine religiosa.
- Cuntinuà cù: Correnti literarii