Nomi Cuntabili è Incuntabili in Inglese

Autore: Peter Berry
Data Di Creazione: 16 Lugliu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 1 Maghju 2024
Anonim
Nomi Cuntabili è Incuntabili in Inglese - Enciclopedia
Nomi Cuntabili è Incuntabili in Inglese - Enciclopedia

Cuntenutu

U I nomi in inglese sò parolle chì designanu entità fissi. Differenu da altre parolle cum'è aggettivi (chì indicanu caratteristiche è pruprietà di i nomi) è di verbi (chì manifestanu azzioni).

  • U nomi cuntabili sò quelli chì ponu esse cunsiderati in unità. Pudemu riferisce à una unità o à parechje unità, ma l'importante hè chì ogni unità sia distinta cume tale.
  • U nomi cuntabili anu una forma singulare è plurale.

Per esempiu, possu dì chì aghju un amicu o chì aghju trè amichi. L'unità "amicu" hè presente in a realità è ancu cum'è cuncettu.

Aghju trè amichi.»/ Aghju trè amichi

I nomi innumerabili sò quelli chì designanu entità chì ùn anu micca un'unità, o chì ùn anu micca un plurale. Per esempiu, l'amicizia ùn hè micca una cosa cuntabile chì si pò distingue in unità.


Avemu una bella amicizia.»/ Avemu una bella amicizia.

Per distingue u nomi cuncreti di u astrattu, pudete pruvà cù un aggettivu numericu cardinale. Se a frasa hà un sensu, hè un nome numerosu. Per esempiu:

Avemu duie buttiglie d'acqua. / Avemu duie buttiglie d’acqua. Bottiglie / bottiglie hè un nome numerosu.
Avemu duie acque. / Avemu duie acque.

Sta frase ùn hè micca curretta. Acqua / Acqua hè un nome innumerevule.

Tuttavia, hè impurtante nutà chì ùn esiste micca una regula dura è rapida, chì i nomi innumerevuli ponu esse aduprati figurativamente. In altre parolle, i nomi innumerevuli ùn ponu micca esse misurati direttamente ma attraversu una unità di misura, chì in questu casu hè "buttiglia" (buttiglia).

Alcuni nomi sò cuntabili in un significatu mentre ch'elli sò innumerevuli in un altru significatu. Per esempiu:

Tempu: significa "una volta". Cuntabile. I dighjà vi hà dettu trè volte chì ùn si pò andà à a festa. / Ti aghju dighjà dettu trè volte chì ùn si pò andà à a festa.
Tempu: significa tempu. Uncountable. Ùn ci vidimu dapoi un bellu pezzu. / Ùn ci vidimu dapoi un bellu pezzu.


Sia i nomi cuntabili sia i nomi innumerabili ponu esse:

  • Riassuntu: cuncetti chì designanu entità imperceptibili da i sensi ma capibili cù u pensamentu. Esempii: intelligenza (intelligenza), amore (amore), idea (idea).
    • Cuntabile: Opinione / Opinione. Vulemu discute trè opinioni sfarenti. / Vulemu discute trè opinioni sfarenti.
    • Uncountable: Amore / amor. U fighjulava cun amore in i so ochji. / L’hà fighjatu cù amore in i so ochji.
  • Béton: designà ciò chì hè percepitu per mezu di i sensi. Esempii: casa (casa), persona (persona) tavulinu (tavulinu).
    • Cuntabile: Cane / Cane. Anu trè cani in casa. / Anu trè cani in casa.
    • Uncountable: Rice / Rice. Li nutriscenu di risu perchè hè bonu. / Li danu u risu perchè hè bonu.

Esempii di nomi cuntabili

  1. Manzana / Apple. Aviu avutu una mela per dessert. / Aghju avutu una mela per dessert.
  2. Grammi / grammi. Aghjunghje ondeci centu grammi di zuccheru à a preparazione. / Aghjunghje centu grammi di zuccheru.
  3. Foglia / Foglie. Duie foglie sò cascate da l'arburu. / Duie foglie sò cascate da l'arburu
  4. Pianu / aviò. Dui piani partenu oghje per Rio. / Dui aviò partenu oghje per Rio.
  5. Pezzu / porzione. Anu avutu dui pezzi di torta. / Anu manghjatu duie fette di torta.
  6. Omu / omu. Trè omi sò venuti à vedeci. / Trè omi sò venuti à vedelu.
  7. Finestra / finestra. A stanza hà duie finestre. / A stanza hà duie finestre.
  8. Vecinu / vicinu. Cunnoscu alcuni di i mo vicini. / Cunnoscu alcuni di i mo vicini.
  9. Pianu / flat. Quellu bastimentu hà ottu piani. / Stu bastimentu hà ottu piani.
  10. Spazzola / Spazzola. Ci sò duie spazzole in a scatula. / Ci hè duie spazzole in a scatula.
  11. Tigre / Tigre. Aghju una stampa di un tigru. / Aghju una fotografia di un tigru.
  12. Litru / Litru. Duvete beie dui litri d'acqua ogni ghjornu. / Duvete beie dui litri d'acqua ogni ghjornu.
  13. Famiglia / Famiglia. Aghju scontru parechje famiglie in u quartieru. / Aghju scontru parechje famiglie in u quartieru.
  14. Thunder / Thunder. Se sente un tronu, significa chì hà da cumincià à piove. / Si sente u tronu, significa chì hà da cumincià à piove.
  15. Studiente / Studiente. Quelli cinque studienti sò stati puniti. / Quelli cinque studienti sò stati puniti.
  16. À mette / metro. Hè à dui metri. / Hè à dui metri.
  17. Chilogrammi / chilogrammi. Stu mese avemu compru centu chilugrammi di farina. / Stu mese cumpremu 100 chilò di farina.
  18. Canzona / canzone. Ampareraghju una nova canzone oghje. / Oghje ampareraghju una canzona nova.
  19. Sedia / sedia. Hanu bisognu di cumprà sei sedie. / Anu bisognu di cumprà sei sedie.
  20. Balloon / pallone. Ci era sei palloncini in a porta. / C’era sei palloni nantu à a porta.
  21. Camicia / Camicia. Daremu a so una maglia per u so anniversariu. / Vi daremu una camisgia pè u vostru anniversariu.
  22. Settimana / Settimana. Ci ritruveremu da quì à dui settimane. / Ci ritruveremu da quì à dui settimane.
  23. Fetta / fetta. Aghju duie fette di pane per colazione. / Manghju duie fette di pane per colazione.
  24. Bigliettu / entrata. Un bigliettu, per piacè. / Un bigliettu, per piacè.
  25. Chilometri / chilometri. Corremu cinque chilometri ogni ghjornu. / Currimu cinque chilometri ogni ghjornu.
  26. Dente / dente. U mo figliolu hè solu persu un dente. / U mo figliolu hà persu un dente.
  27. Bottiglia / buttiglia. Avemu da avè una buttiglia di vinu. / Avaremu una buttiglia di vinu.
  28. Lacrima / strappà. Stava trattenendu e lacrime. / Mi trattene e lacrime.
  29. Piastra / piastra. Avemu bisognu di quattru piatti in più. / Avemu bisognu di quattru piatti in più.
  30. Tempesta / timpesta. Ci hè statu duie timpeste stu mese. / Ci hè statu duie timpeste stu mese.

Esempii di nomi innumerabili

  1. Oliu / Oliu. A mo mamma usa troppu oliu quand'ella cucina. A mo mamma adopra troppu oliu quandu face cucina.
  2. Toilette / Acqua. Possu avè un pocu d'acqua, per piacè? / Possu avè un pocu d’acqua, per piacè?
  3. Aria / Aria. Avemu bisognu di qualchì aria fresca. / Avemu bisognu di qualchì aria fresca.
  4. Zuccaru / Zuccaru. Aghju messu duie cucchiaie nantu à u zuccheru in u mo caffè. / Mettu duie cucchiaiate di zuccheru in u mo caffè.
  5. Gioia. A casa era piena di gioia cù l'arrivu di i zitelli.
  6. Vede / Amore. L’amore hè in aria. / l'amore hè in l'aria.
  7. Dolore / Dolore. A ferita li hà causatu assai dulore. / A ferita li hà causatu assai dulore.
  8. Sabbia / Sabbia. Pigliate a rena da i scarpi. / Cacciate a rena da i scarpi.
  9. Rice / Rice. Ùn vogliu più risu. / Ùn vogliu più risu.
  10. Legnu / Legnu. U tavulinu hè fattu di legnu. / A tavula hè in legnu.
  11. Gentilezza / Gentilezza. Seraghju sempre gratu per a vostra gentilezza. / Ti ringraziu sempre per a vostra gentilezza.
  12. Caffè / Caffè. Avemu sempre u caffè inseme. / Avemu sempre u caffè inseme.
  13. Calore / Caldu. Cù stu calore, spergu di truvà una piscina. / In questu caldu, spergu di truvà una piscina.
  14. Carne / Carne. Scappemu dui chilugrammi di carne. / Cumpremu dui chilò di carne.
  15. Alimentazione / Pastu. Ùn ci hè micca abbastanza alimentu per tutti noi. / Ùn ci hè abbastanza cibu per tutti noi.
  16. Cunsiglii / Cunsiglii (à u cuntrariu di u spagnolu, in i quali i cunsiglii sò responsabili). Lascia mi dà qualchì cunsigliu. / Lasciatemi dà uni pochi di cunsiglii.
  17. Curagiu / Curagiu. Li anu datu una medaglia per u so curagiu. / Li anu datu una medula per a so bravezza.
  18. Gioia / Beatu. Si vidia a gioia nantu à u so visu. / U so visu hà fattu vede a so felicità.
  19. Energia / Energia. Ùn aghju micca assai energia u luni. / Ùn aghju micca assai energia u luni.
  20. Benzina / Benzina. A benzina hè assai cara. / A benzina hè assai cara.
  21. Fumà / Fumà. A stanza era piena di fumu. / A stanza era piena di fumu.
  22. Infurmazione / infurmazione. Sta nova infurmazione cambia tuttu / Sta nova infurmazione cambia tuttu.
  23. Succu / Succu. Bia sempre un bichjeru di suchju a mane. / Bei sempre un bichjeru di suchju a mane.
  24. Latte / Latte. I zitelli devenu beie assai latte. / I zitelli devenu beie assai latte.
  25. Pioggia / Piova. A pioggia hè più frequente quì. / Quì a pioggia hè più frequente.
  26. Luce / Luce. Ci hè assai poca luce in sta stanza.
  27. Musica / Musica. Li piace ogni tipu di musica. / Li piace ogni tipu di musica.
  28. Odi / odiu. Si sintia tantu odiu chì ùn pudia micca piattà lu. / Si sintia tantu odiu chì ùn pudia micca piattà lu.
  29. Pride / Pride. U so orgogliu hè più forte cà a so vulintà. / A so fiertà hè più forte cà a so vulintà.
  30. Pòlvara / Pulvara. U pianu era cupertu di polvera. / U pianu era cupertu di pulvariccia.
  31. Furmagliu / Furmagliu. Aghju un antru pezzu di casgiu, per piacè. / Aghju una altra fetta di casgiu, per piacè.
  32. Mobili / Mobili. Aghju da cumprà qualchì mobulu. / Devu cumprà qualchi mobuli.
  33. Furtuna / furtuna. Ùn hà micca assai furtuna. / Ùn hè micca furtunatu.
  34. Minestra / Zuppa. Amemu a suppa chì facenu quì. / Ci piace assai a suppa ch'elli facenu quì.
  35. Fiaccula / Tè. Aghju da tè. / Aghju da piglià un pocu di tè.
  36. Temperatura / Temperatura. A temperatura hè più alta quì chè in altrò. / A temperatura hè più alta quì chè in altrò.
  37. Tempu / Meteo. Ùn possu aspittà assai tempu / Ùn possu aspittà tantu.
  38. U travagliu / Job. Aghju assai travagliu. Aghju assai travagliu
  39. Ventu / Ventu. Ci hè tantu ventu in sta cità. / Ci hè tantu ventu in sta cità.
  40. Vinu / Ghjuntu. Servemu tutti i generi di vinu. / Servemu tutti i generi di vini.

Vede di più: Esempii di Nomi in Inglese (nomi)


Andrea hè prufessora di lingua, è nantu à u so contu Instagram offre lezioni private per videochiamata in modu chì pudete amparà à parlà inglese.



I Nostri Publicazioni

Parolle chjare
Animali ovipari
Aghjettivi cù C