Cuntenutu
U miniraliSò sustanze inorganiche di cumpusizione chimica definita, chì si trovanu in diverse furmazioni rocciose isciute da i prucessi di disintegrazione di a crosta terrestre.
Ancu se certi minerali sò cumposti da un elementu unicu (minerali nativi), a maiò parte sò stati furmati da riazzioni chimichi chì hè accadutu in i primi strati di a crosta terrestre tempi fà è includenu vari elementi chimichi.
I minerali principali currispondenu à e famiglie chimiche di sulfidi, sulfati è sulfosali; sò ancu parechji minerali cumuni ossidi, carbonati, nitrati, borati, fosfati è silicati.
U numeru di cumbinazioni pussibuli di elementi chimichi hè veramente maravigghiusu è spiega, in parte, a vasta gamma di forme, culori, dimensioni è trame prisentatu da i minerali. I fenomeni atmosferichi è geologichi anu influenzatu ancu questi prucessi di furmazione.
Vi pò serve:
- Esempii di Scoglii Ignichi
- Esempii di Sali Minerali
Dipositi minerali
U dipositi minerali sò i serbatoi naturali di questi elementi chì a sucietà muderna deve risponde à e crescenti esigenze di u industria.
Per accede à i minerali, hè necessariu mineria, vale à dì, pozzi verticali chì a so volta si ramificanu in gallerie orizontali.
Queste si sparghjenu dopu à u minerali scogli vulete sfruttà, ma pudete ancu fà mineraria à fossa aperta, se i minerali sò più à a superficia.
U a mineria hè un'attività occupazionale à risicu elevatu per via di a probabilità di accidenti è ancu assai malsana, per via di l'aspirazione di elementi irritanti per e vie respiratorie.
Vinti minerali sò elencati quì sottu, per esempiu:
- calcopirita: di culore giallastra, a maiò parte di u tempu si trova in forma massiccia. Quasi dui terzi di u so pesu currispondenu à u ferru è u ramu, cusì a calcopirite hè aduprata essenzialmente per l'applicazioni industriali. In certi casi pudete avè oru è argentu, cusì l'interessu per ellu aumenta.
- azurite: hè un minerale dolce cù un culore turchinu, assuciatu à a malachita, di solitu copre parechji minerali esistenti in a parte suprana di i depositi. Hè adupratu cum'è una petra ornamentale è ancu cum'è colorante.
- malachite: hè strattu da una petra dolce chì i so depositi principali sò oghje in Zaire. Hè comunmente adupratu in ghjuvelli, ancu se proprietà terapeutiche sò ancu attribuite à questu.
- magnetite: si trova in sfarenti tippi di scogli ignei o metamorfichi, hè un minerale di ferru. Hè fragile è duru, è assai stabile à alte temperature, chì ne face un bon prutettore per i tubi di caldaia. L'usu industriale si estende à a custruzzione, induve hè adupratu per u cimentu.
- oru nativu: metallo preziosu adupratu soprattuttu in ghjuvelli è orfebri, adupratu ancu in elettronica, dentista è arti plastiche. U so prezzu altu hè ligatu à a scarsità è e difficultà per ottene lu, questu limita u so usu.
- aragonite: cù una multiplicità di culori, si ritrova in e vene idrotermiche, generalmente in cundizioni à bassa temperatura. Alcune varietà sò aduprate cum'è pietre ornamentali.
- siderite: hè furmatu in ambienti padulosi ricchi di materia urganica, hà una culore trà marrone giallasciu è grisgiu verduziu. A so impurtanza fundamentale hè in l'estrazione di u ferru, eccu perchè apparisce cum'è un minerale chjave in l'industria siderurgica.
- bauxite: rocca cumposta principalmente da alumina. Generalmente friabile è leggeru, dolce è simile à l'argilla. Hè adupratu cum'è materia prima per ottene l'aluminiu, chì u rende indispensabile, postu chì l'aluminiu hè essenziale per e varie industrie.
- cerussite: vene in culori trà biancu, grisgiu o neru, ancu s'ellu pò ancu esse incolore. Assuciatu à minerali primari cum'è galena è sphalerite, raprisenta una fonte impurtante per ottene u piombu.
- pirite: minerale simile à l'oru, adupratu per ottene l'acidu sulfuricu. A so similarità à l'oru hè stata una fonte d'ingannimentu, ancu se per l'ochji addestrati sò dui minerali distinguibili.
- rodocrositu: minerale cumpostu essenzialmente da carbonate di magnesiu, rossu à rosu, pocu trasparente. Hè prisente in Argentina, Stati Uniti è Russia, è u so usu varieghja da ghjuvelli à a fabricazione di statuette.
- quartz: incolore in u so statu puru, ma capace di aduttà sfarenti culori quand'elli sò cumbinati. Hà proprietà piezoelettriche (risponde à azzioni meccaniche generendu elettricità), chì hè adupratu in start-up di dispositivi. Hè u minerale u più abbundante in a crosta terrestre, è i depositi brasiliani sò i più sfruttati in u mondu sanu.
- feldspati: minerali duri è abbundanti, resistenu à alte temperature (più di 900 ° C). Anu servutu per u sviluppu di carburanti per saldatura, è in l'industria di u vetru è di a ceramica.
- mica nera: cumpunendu u 3,8% di a crosta terrestre, hà caratteristiche cume a resistenza à u calore è à l'acqua, ciò chì ne face un minerale fundamentale per l'industria. I mutori elettrichi sò fatti di mica, chì si fonde solu à temperature sopra à 1200 ° C.
- olivine: di solitu di culore verde, ancu se in certe occasioni hè incolore. Hè semi-duru è si trova in u calcariu dolomiticu metamorfosu. E rocce chì u cuntenenu sò aduprate per a fabricazione di materiale refrattariu, è e so varietà trasparenti sò ricercate cum'è gemme di valore.
- calcite: custituente principale di i marmi è altre furmazioni cusì. Hè adupratu per estrarre impurità silicee è hè adupratu in l'industria ottica. Pò avè culori sfarenti.
- cast: hè stratta da e cave à sferu apertu o sottuterrane, in generale, per mezu di travagli chì richiedenu assai energia. Stu minerale hà parechje usi, ma senza dubbitu u principale hè di integrà u mischju adupratu in l'industria di e custruzzioni.
- zolfu: elementu giallu non metallicu. Hà una grande capacità di combustione è hè solubile in acqua in tutte e so forme. Face parte di parechje attività umane.
- borace: cristallu biancu chì si scioglie faciule in acqua. Truvatu in detergenti è pesticidi, in ghjuvelli per saldà l'oru è l'argentu, è in l'industria di u vetru è di u legnu.
- salitru: vaste zoni di l'America Meridionale sò cuparti da saline chì cuntenenu sali diversi, frà i quali u cloruru di sodiu, cù u quale hè fattu u sale da tavula.
Altri minerali prisenti in natura
Bentonita | Cervantite | Mimetesite |
Kyanite | Dolomita | Fluorite |
Amianto | Hanksita | Epirota |
Diamante | Emimorfita | Cuprite |
Argentu | Goethite | Wulfenite |
Nickel | Sélénite | Beryl |
talcu | Ossidiana | Cassiterite |
Zinc | Sodalita | Analcima |
Titaniu | Topazi | Apatite |
Grafit | Meteoritu | Pumice |
Pudete serve voi
- Esempii di Scoglii Ignichi
- Esempii di Industria Pesante
- Esempii di Sali Minerali
Tipi di minerali
I Minerali ponu avè una struttura microscopica urdinata, seguendu un mudellu fissu, o disurganizati, senza una forma precisa o un arrangiu.
I primi sò chjamati minerali cristallini, Queste formanu volumi geomettichi cum'è cubi, prismi, piramidi è altri. Parechji di e cusì ditte pietre preziose, aduprate in gioielleria, si trovanu quì. I secondi sò i minerali amorfi.
Inoltre, ci sò minerali metallichi è non metallici. Da u primu, metalli impurtanti ponu esse uttenuti per industria, cum'è u ferru, u ramu o u piombu; l'ultimi sò ancu chjamati minerali petrogenetica, perchè sò assuciati cù altri minerali chì formanu rocce, è anu ancu applicazioni impurtanti, in particulare per l'elaborazione di materiali di custruzzione, cum'è a calcina o u cimentu.
Pruprietà
E pruprietà di i minerali sò impurtanti per u so usu. Quessi sò generalmente raggruppati in trè tippi: geomitricu, fisicu è chimicu.
Quelli chì cundiziunanu u più u so usu sò i pruprietà fisiche è chimiche, chì includenu attributi meccanichi cum'è durezza o durezza; otticu cum'è refringenza è elettromagneticu cum'è cunduttività è attrazione magnetica. A simetria o a lucentezza ponu ancu esse d'interessu.