Carburanti in a vita d'ogni ghjornu

Autore: Laura McKinney
Data Di Creazione: 3 Aprile 2021
Aghjurnamentu Di Data: 14 Maghju 2024
Anonim
⚠️ Оппозитный турбодизель Subaru: это просто мрак? 🤦‍♂️ Что с ним делать и как выбрать нормальный?
Video: ⚠️ Оппозитный турбодизель Subaru: это просто мрак? 🤦‍♂️ Что с ним делать и как выбрать нормальный?

Cuntenutu

U carburanti sò sostanze chì liberanu energia in forma di calore quandu si chjama una reazione chimica ssidazione.

U Energia liberatu da i carburanti hè in forma di energia putenziale in i ligami chì liganu i so mulèculi (energia di ligame).

I carburanti più aduprati sò:

  • Carbone minerale (carburante solidu): Hè una roccia chì si ottiene attraversu l'estrazione. Hè un risorsa micca rinnuvabileIn altre parolle, mentre hè cunsumatu, e so riserve mundiali diminuiscenu, chì ùn ponu micca esse rimpiazzate.
  • Legnu (carburante solidu): Provene da u fustu di l'arburi. U terminu "legnu»Si riferisce à materiale chì pò esse adupratu per vari scopi, cume a custruzzione è a fabricazione di vari prudutti. Quandu hè adupratu cum'è carburante hè spessu chjamatu "legna da ardere". Ancu se puderia esse cunsideratu un risorsa rinnovabilepostu chì l'arburi ponu esse ripiantati, u ritmu à quale l'arburi ponu esse boschi sò tagliati hè assai più altu ch'è u ritmu à chì sò piantati, vale à dì chì per via di a grande differenza trà u cunsumu è a pruduzzione di a risorsa, a pudemu cunsiderà micca rinnuvabile. Tuttavia, hè impurtante ricurdà chì e fureste sò tagliate micca solu per l'usu di u legnu, ma ancu per aduprà a terra liberata cum'è posti per piantà è custruisce case. In u mondu, a cunsequenza di hè un fenomenu chjamatu desertificazione.
  • Torba (carburante solidu): Hè una materia urganica d'origine vegetale. Hè u risultatu di a carbonizazione di a vegetazione. Hè u so altu cuntenutu di carbonu (59%) chì ne face un carburante. Hè adupratu seccu cum'è carburante per u riscaldamentu è per a generazione di energia, ma hà ancu altri usi (giardinaghju, nutrizione vegetale, ecc.)
  • Benzina: (derivatu da u petroliu) Hè un carburante per i motori à combustione interna. Hè uttenutu da distillazione oliu, ottenendu un liquidu più liggeru. Hè un mischju di parechje idrocarburi. Hè una risorsa non rinnovabile.
  • Diesel, diesel o diesel (derivatu da u petroliu): Utilizatu cum'è carburante per u riscaldamentu è per i motori diesel. Hè un liquidu di più grande densità cà benzina. Hè una risorsa non rinnovabile.
  • Kerosene o kerosene: (derivatu da u petroliu): Carburante adupratu prima in stufe è lampade, è attualmente in aerei à reazione. Hà ancu altri usi cum'è a fabricazione di insetticidi è cum'è solvente. Hè una risorsa non rinnovabile.
  • Gas naturale: Hè un carburante fossile. Si pò truvà in campi indipendenti o in campi di petroliu o di carbone. Hè preferibile à altri combustibili fossili perchè menu diossidu di carbonu hè emessu in u so usu. Hè adupratu per u riscaldamentu da e caldaie, per fà elettricità è calore, è ancu cum'è carburante per i veiculi. Hè una risorsa non rinnovabile è si stima chì e riserve attuali in u mondu sanu seranu consumate in i prossimi 55 anni. Quandu si parla di gas naturale di solitu si riferisce à gas metanu, mentre quandu si parla di gas petroliferi si riferisce à gas butanu è propanu.
  • Combustibili alternativi: Parechji di i carburanti cumunemente usati ùn sò micca rinnovabili. Per questa ragione, alternative sò state cercate per mezu di nuove sostanze combustibili cume u biodiesel, chì sò fabbricati per mezu di a distillazione di verdure, o da l'idrogenu. À u mumentu, sti carburanti richiedenu più energia da fabricà di quantu furniscenu à u mumentu di l'usu, perciò ùn sò ancu largamente aduprati. Tuttavia, a ricerca cerca di trasformalli in alternative più efficienti.

Vi pò serve: 10 Esempii di Carburanti


Esempii di carburanti in a vita d'ogni ghjornu

  1. Focu: Quandu accendemu un falò in piaghja, in furesta o in un fucone cù un fucone, adupremu a legna (legnu) cum'è carburante. Duvemu ramintà chì tutta a combustione produce rifiuti tossichi, in forma di solidi è gasiDunque, ogni volta chì un focu hè fattu in un locu chjosu, ci deve esse un sboccu per questi gasi tossichi. Hè per quessa chì sò e cheminate.
  2. Elettricità: L'energia elettrica pò vene da diverse fonti, cume l'energia solare, l'energia eolica o energia idroelettrica. Tuttavia, in parechje cità è cità, i carburanti cum'è u carbone o i prudutti petroliferi sò aduprati per generà elettricità. Pudete scopre da induve vene l'energia di a vostra cità per scopre se i carburanti sò aduprati.
  3. Peddlers: I venditori ambulanti chì adupranu qualchì tippu di fiamma per preparà u so pruduttu (popcorn, caramellatu, ecc.) Adupranu spessu cherosene in i so bruciatori.
  4. Busi: L'autobus in cui viaghjate usanu generalmente carburante per u so funziunamentu. Per via di u so costu è di e so prestazioni, usanu assai probabilmente gasoliu o GNC (gas naturale cumpressu).
  5. Candele: E candele sò fatte di cera naturale o paraffina (un derivatu di u petroliu). Nanzu eranu fatti cù grassu è ci sò sempre alcune candele artigianali fatte cù quellu materiale. Ch'ella si tratti di cera, paraffina o grassu, u materiale chì circonda a stoppina funziona micca solu cum'è sustegnu ma ancu cum'è carburante, chì si cunsuma mentre a fiamma di a candela brusta.
  6. Cars: Attualmente a maiò parte di i mezi di trasportu necessitanu carburanti per u so funziunamentu. U più spessu usanu benzina, tuttavia ci sò ancu assai chì usanu diesel, gas naturale o ancu carburanti alternativi.
  7. Fate un tè: In qualcosa simplice quant'è a preparazione di un tè adupremu carburanti, di solitu gas metanu. Benintesa, tutte e preparazioni culinarie più cumplesse adupranu ancu carburante, eccettu i stufi elettrichi.
  8. Riscaldamentu à gasu: E stufe adupranu di solitu gasu per scaldà l'aria o per scaldà l'acqua chì dopu riscalda l'ambiente quandu circuleghja per e stufe. In i dui casi, u gasu funziona cum'è carburante. L'eccezzione sò e stufe elettriche.

Vi pò serve: Esempii di Energia in a vita d'ogni ghjornu



Articuli Per Voi

Oxidante
Regule à a scola