Cuntenutu
U verbi à l'avvene narranu tutti l'avvenimenti chì ùn sò ancu accaduti, ancu quelli chì ùn anu mancu principiatu. U futuru hè a dimensione di u tempu in quantu à quale ci hè a più grande incertezza; Hè per quessa chì e spressioni in u futuru tempu sò spessu accumpagnate da elementi chì indicanu questi dubbi. Per esempiu: Credu chì dumane smetterà di piove.
In certi casi, u ghjurnalisimu sceglie di aduprà u cundiziunale per e spressioni chì si riferiscenu à l'avvene (in generale, u futuru immediatu) di u quale hè guasi cumpletamente sicuru, ma lascendu aperta a pussibilità chì ciò ùn accadi. Questu hè destinatu à prevede senza avè da appellu à e parole chì eliminanu a certezza. Questu hè qualchì volta chjamatu "rumore cundizionale". Per esempiu: U DT chjamaria Requena capitanu di a squadra.
- Vede ancu: Tempu passatu, Verbi in prisente
Esempii di verbi futuri
- Saperà ciò chì facenu.
- Corru u più prestu pussibule.
- Avemu da cumincià à travaglià à ottu anni.
- Anu da cantà i masci di coru.
- Serà una decina di persone chì vinaranu.
- Eiu mi lavu i piatti è voi s'assiccherà.
- Serà finita per e vacanze, almenu spergu cusì.
- Innò andà à in nisun locu senza documenti.
- Avemu da andà à leghje.
- Averete chè capì se vulete sopravvivere.
- In traccia d'andà à capite chì questu hè fora di noi.
- Poi dorme quì.
- aghju da lasciate a prima cosa in a mattina.
- Farete ciò chì ti dumandanu.
- A faremu hà custruitu a cucina è a sala da manghjà per ghjennaghju.
- Piantaranu cum'è i zitelli quand'elli scoprenu ciò chì hè accadutu.
- Avemu da andà à parte u più prestu pussibule.
- Prenderà cura da noi se dumandemu.
- Venerà à circavvi sabbatu.
- Anu da leghje i nostri nomi ad alta voce.
E modalità di l'avvene
esiste quattru modalità di l'avvene in spagnolu, chì pò appartene à l'umore indicativu o cunghjuntivu.
- Semplici futuru. INDICATIVU: Esprime ciò chì accadrà in u futuru è travaglia in modu indipendente. Per esempiu: currerà. SUBJUNCTIVE: Esprime una cundizione ipotetica chì implica una certa cunsequenza in l'avvene, perciò apparisce sempre in relazione à un altru verbu in l'avvene di l'indicativu. Per esempiu:corse.
- Avvenimentu perfettu. INDICATIVU: Hè un tempu cumpostu chì include u verbu ausiliare avè è hè ligatu in parte cù u passatu, postu chì prughjetta l'azzione futura cum'è dighjà finita. Per esempiu:Seraghju ghjuntu (umore indicativu). SUBJUNCTIVE: U so usu hè assai pocu frequente. Per esempiu:averia ghjuntu (Modu Subjunctive)
- Futuru perifericu. Hè custruitu cù u verbu andà è a prepusizione à è si riferisce à u futuru vicinu, ancu s'ellu ùn hè micca specificatu. Sta forma futura hè aduprata spessu in parechji paesi di l'America Latina. Per esempiu: Vogliu studià.
- Futuru cù valori trasferiti. A volte u verbu hè adupratu à l'avvene (simplice o perfettu), ma micca per riferisce à ciò chì accadrà, ma cù altri valori, cum'è ubligatoriu, a pussibilità o a cunghjura. Per esempiu: Aghju imaginatu chì site finitu oramai.