Mammiferi

Autore: Laura McKinney
Data Di Creazione: 6 Aprile 2021
Aghjurnamentu Di Data: 11 Maghju 2024
Anonim
I mammiferi
Video: I mammiferi

Cuntenutu

U mammiferi Sò animali carattarizati da u fattu chì e femine alimentanu i ghjovani attraversu ghiandole mammarie chì producenu u latte.

Sò carattarizati da:

  • Spina dorsale: Cum'è tutti i vertebrati, i mammiferi anu una spina dorsale.
  • Amnioti: L'embrione sviluppa quattru buste chì sò u corionu, l'allantoide, l'amnione è u saccu vitellinu. Circundatu da queste buste, l'embrione hè in un ambiente acquaticu induve respira è si nutrisce.
  • Homeotermi: Ancu chjamatu "de sangue caldu»Sò l'animali chì ponu regulà a so temperatura indipendentemente da a temperatura ambientale. Anu a capacità di cuntrullà a temperatura di u corpu da certe attività interne cume brusgia di grassu, ansimendu, aumentendu o diminuendu u flussu di sangue, o tremendu.
  • Viviparu placentariu: À poche eccezioni, sò normalmente vivipari placentari. L'embrione si sviluppa in una struttura specializata in l'utru di a femina. L'eccezzioni sò marsupiali, chì sò mammiferi è vivipari, ma ùn anu micca una placenta è u fetu hè natu prematuramente. L'altra eccezione sò i monotremi, chì sò i soli mammiferi chì ponenu ova, vale à dì chì anu una riproduzione ovipara.
  • Dentale: Osu unicu di a mascella chì s'articula cù u craniu.
  • Audizione Mediu cù catena ossea furmata da martellu, incus è staffa.
  • CapelliAncu se in proporzioni sfarenti, se e diverse spezie sò tenute in contu, i mammiferi anu capelli annantu à almenu parti specifiche di u corpu, cume e setole di cetacei intornu à a bocca.

Esempii di mammiferi

  • Balena: Hè un cetaceu, vale à dì, un mammiferu adattatu à a vita acquatica. A differenza di i pesci, i cetacei anu una respirazione pulmonare. Anu un corpu simile à quellu di i pesci, perchè tramindui anu forme idrodinamiche.
  • Cavallu: Hè un mammiferu perosidattilu, vale à dì, hà e dite strane chì finiscenu in zuppi. E so zampe è zuppi sò strutture chì ùn si ponu vede in alcun altru organisimu. Hè erbivuru.
  • Scimpanzè: Primatu geneticamente assai vicinu à l'omu, ciò chì indica chì e duie spezie anu un antenatu cumunu.
  • Delfinu: Ci sò spezie di delfini oceanichi è delfini di fiume. Sò cetacei, cum'è e balene.
  • Elefante: hè u più grande mammiferu terrestre. Ponu pisà più di 7 milla chilò è ancu se di media misuranu di solitu trè metri d'altura. Alcuni elefanti campanu finu à 90 anni. Sò capace di cumunicà per mezu di e vibrazioni in terra.
  • CatAncu se u cane pò parè l'animali domesticu per eccellenza, u ghjattu hà campatu cù l'omu dapoi più di 9 mila anni. Anu una grande destrezza, grazia à a flessibilità di e so zampe, l'usu di a so coda è u so "riflessu di rettilineu" chì li permette di girà u so corpu in aria quand'elli cadenu è cusì cadenu sempre nantu à e so zampe, ciò chì per via di a so straordinaria a flessibilità resiste à e cadute da altezze significative.
  • Gorilla: Hè u più grande primatu. Campa in fureste africane. Sò erbivori è i so geni sò 97% listessi à i geni umani. Pò ghjunghje à 1,75 m di altezza è pesanu finu à 200 kg.
  • Ippopotami cumuni: Mammiferu semi-acquaticu, vale à dì, passa a ghjurnata in acqua o in u fangu è solu di notte si ne và in terra à circà erbe da manghjà.Ci hè un antenatu cumunu trà ippopotami è cetacei (chì sò balene è focene, frà altri). Pò pisà finu à trè tunnellate. Tuttavia, grazie à e so gambe putenti, ponu corre rapidamente per u so grande volume, à a stessa velocità di un umanu mediu.
  • Giraffa: Hè un mammiferu artiodattilo, vale à dì, e so estremità anu dite pari. Campanu in Africa è sò u mammiferu terrestru u più altu, righjunghjendu alture di quasi 6 metri. Abita in vari ecosistemi, cume savane, prati è fureste aperte. A so altezza hè cunsiderata cum'è una adattazione evolutiva chì li permette di accede à e foglie di l'arburu chì sò fora di a portata di l'altri animali.
  • Lione marinu: Hè un mammiferu marinu, di a listessa famiglia di foche è di morsa. Cum'è l'altri mammiferi marini, hà capelli in alcune zone di u corpu cum'è intornu à a bocca è un stratu di grassu per limità a perdita di calore.
  • Leone: Un mammiferu felinu chì stà in l'Africa subsahariana è in u norduveste di l'India. Hè una spezia in periculu, cusì parechji esemplari campanu in riserve. Hè un animale carnivuru, predatore principalmente di altri grandi mammiferi cum'è gnu, impalas, zebre, bufali, nilgos, cinghiali è cervi. Per alimentassi di st'animali, di solitu caccianu in gruppi.
  • Bat: Sò i soli mammiferi cù a capacità di vulà.
  • Lontri: mammiferi carnivori chì campanu sopratuttu in l'acqua, ma ùn anu micca persu i so capelli cum'è l'altri mammiferi natatori Si nutriscenu di pesci, acelli, ranochje è granchi.
  • Ornitorincu: Monotreme, vene à dì chì hè unu di i pochi mammiferi (inseme à echidne) chì face l'ove. Hè velenosu è colpente per u so aspettu, postu chì ancu s'ellu hà u corpu cupertu di peli cum'è a maiò parte di i mammiferi, hà un musu cù una forma assai simile à u beccu di l'anatre. Vivenu solu in l'Australia orientale è in l'isula di Tasmania.
  • Orsu Polare: Unu di i più grandi mammiferi terrestri chì esistenu. Vive in e zone ghjelate di l'emisferu nordu. U vostru corpu hè adattatu à basse temperature grazie à vari strati di capelli è di grassu.
  • Rinoceronte: Mammiferi chì campanu in Africa è in Asia. Sò facilmente identificati da e corne nantu à i so muschi.
  • L'essere umanu: L'omi sò trà i mammiferi è spartimu e caratteristiche generali di tutti. I peli di u corpu sò u vestigiu evolutivu di a pelliccia di l'altri primati.
  • Tigre: Un mammiferu felinu chì stà in Asia. Hè un grande predatore, micca solu di picculi mammiferi è acelli, ma ancu d'altri predatori cum'è lupi, iene, è coccodrilli.
  • Volpe: Mammiferi chì ùn abitanu micca di solitu in bande. E vostre ghiandole mammarie sò troppu sviluppate. Cum'è metudu di difesa è attaccu, hà una audizione straordinaria, è dinò a capacità di vede in u bughju.
  • Ghjacaru: Hè una sottuspezia di u lupu, hè un canidu. Ci hè più di 800 razze di cani, chì superanu tutte l'altre spezie. Ogni spezia presenta sfarenze significative in tutte e so caratteristiche, da u mantellu è a taglia à u cumpurtamentu è a longevità.

Cosa hè di più:


  • Mammiferi acquatichi
  • Animali vertebrati
  • Animali invertebrati

Più esempi di mammiferi

AlmiquíKoala
AlpacaLeopardu
ChipmunkChjama
ArmadilloProcione
CanguruFocena
PorcuOrca
CerviOrsu grisgiu
CoatiAnteater
DonatellaPecure
RabbitPanda
Diavule TasmanianuPantera
SigilloRatu
GhepardoTopu
IenaTalpa
JaguarMucca

Seguitate cù:

  • Animali vivipari
  • Animali ovipari
  • Rettili
  • Anfibbii



Publicazioni Affascinanti

Metonimia
Funzione fatica
Beni intermedi