Autore:
Laura McKinney
Data Di Creazione:
6 Aprile 2021
Aghjurnamentu Di Data:
2 Lugliu 2024
Cuntenutu
U verboidi sò forme micca persunale di u verbu, vale à dì, ùn sò micca cuniugate. Ci hè trè verbi: l'infinitivu (sapè), u participiu (cunnisciutu) è u gerundiu (ascultendu).
Da per elli, i verbi ùn sprimenu i tempi verbi, u sessu, u numeru o i modi.
Dintra a frasa, ùn agiscenu micca cum'è verbi ma assumenu a funzione di avverbi (u gerundiu), nomi (l'infinitivu) o aggettivi (u participiu).
- Vede ancu: Infinitivu, participiu è gerundiu
Tipi di verboids
Ci hè trè tippi di verboidi:
- Participi. Esprimenu u risultatu di una azzione compia. Finiscenu in -ado o -ido. A so funzione hè equivalente à quella di un aggettivu. Per esempiu: L'esame appruvatu mi hà salvatu. Inoltre, ponu esse aduprati in tempi cumposti. Per esempiu: Am à pusà.
- Gerundii. Esprimenu una azzione chì ùn hè ancu finita, vale à dì, trasmettenu l'idea di continuità. Finiscenu in -ando (se i verbi finiscenu in -ar) o -endo (se i verbi finiscenu in -er o -ir). A so funzione in a frasa hè equivalente à quella di un avverbiu. Per esempiu: Andemuci marchjendu. In più, ponu esse accumpagnati da u verbu "esse", per sprime una azzione si svolge in parallelu à un'altra. Per esempiu: Hè cusì ghjunghje L'invitati.
- Infinitivi. Espressanu u verbu in a so versione originale. Finiscenu in -ar, -er, o -ir. A so funzione in a frase hè equivalente à quella di un nome. Per esempiu: Sound Hè di rigalu. Puderanu ancu esse spressi in modu cumpostu, travagliendu cum'è ausiliari è ligati à un altru verbu. Per esempiu: Vulè esse innamuratu.
Esempii di verboids
Participiu | Infinitivu | Ghjerundiu |
Accettuaduratu | Aghju amparatuer | ArrangiatuMarchju |
Colgaduratu | Bracciuar | CaminMarchju |
Comandatu | Bailar | CumpràMarchju |
Curririandatu | Sparteandà | Incuntràendo |
Definizioneandatu | Desperezar | Scrivutuendo |
Addisperuaduratu | Aghju discuttuandà | U so TMarchju |
Distruggeandatu | Principiatuar | Aghju studiatuMarchju |
Drewaduratu | Intraprendeer | Spostuendo |
Hà datucho | Aghju sceltuer | Habiendo |
Aspettaaduratu | Stazionear | LavMarchju |
Expandandatu | Spiegatuar | MirMarchju |
Fineaduratu | Sprimear | NegMarchju |
Aghju parlatuaduratu | Aghju parlatuar | OpinioneMarchju |
Huifà | Tùer | AccadeMarchju |
Manchaduratu | Rimpiazzàar | SbuchjateMarchju |
Partandatu | Reandà | Distribuituendo |
Pintaaduratu | Distribuisceandà | Riassuntuendo |
Piantaaduratu | Rispondier | Aghju spartutuendo |
Preparateaduratu | Surgandà | Sabiendo |
Roà | Aghju viaghjatuar | Sò partutuendo |
- Più esempi in: Forme micca persunale di u verbu
Esempii di frase cù verbuidi
- Ghjuntu in casa, u pranzu era dighjà preparatu. (participiu)
- Mi piace assai leghje in piaghja. (infinitivu)
- Quandu a pulizza ghjunse in banca, u ladru l'avia dighjà fughjitu. (participiu)
- Cù tuttu ciò chì avete studiatu, l'esame serà pane Manghjatu. (participiu, participiu)
- Aghju sempre vulsutu amparà à cantà Opera. (infinitivu, infinitivu)
- Sta stanza era prima pittatu verde mela. (participiu)
- Mi costa assai parlà in publicu. (infinitivu)
- Li ci hè vulsutu tanti mesi per vultà cun ellu da u cullegiu chì era dighjà assolutamente senza speranza. (participiu)
- Una volta finalizatu u corsu, pudete rinuncia l'esame. (participiu)
- Hè assai impurtante amparalli i zitelli à da sparte. (infinitivu, infinitivu)
- Era in u garage di a so casa, riparendu a bissicletta. (gerundiu)
- Quandu era marchjendu M'arricordu di u mo cane chì l'avia da chjamà. (gerundiu)
- Ballu u tango hè più difficiule di ciò chì pare. (infinitivu)
- L'artistu avia dighjà disegnata i schizzi di u so travagliu. (participiu)
- Per ride hè assai bonu per a salute. (infinitivu)
- I pantaloni eranu strung up falà a giacca, hè per quessa ch'ùn a pudia truvà. (participiu)
- Hè sempre difficiule parte Da casa. (infinitivu)
- Cù a mo cugnata vulemu intraprende qualchi affari inseme, allora avemu i nostri soldi. (infinitivu)
- U piattu era partita in mille pezzi, ùn si pudia più più riparà. (participiu, infinitivu)
- Era marchjendu vicinu à a spiaggia quandu l'aghju trovu. (gerundiu)
- Ùn duverebbe micca avè aspettatu, hè sempre in ritardu. (participiu)
- Ié, avianu dighjà parlatu di quellu sughjettu quandu l'aghju cunsultatu. (participiu)
- Era lavatu i piatti quandu u telefunu sunava, hè per quessa chì ùn pudia micca ghjunghje assiste. (gerundiu, infinitivu)
- Ci vole sceglite un nome per a nostra squadra. (infinitivu)
- U maestru hè bravu spiegà sti tipi di temi. (infinitivu)
- Sta scatula hè stata rumpitura, ùn la carichemu più. (gerundiu)
- U hobby preferitu di MI hè assemblà (infinitivu)
- Quandu l'aghju capitu, a macchia era dighjà allargatu tutta a maglia. (participiu)
- Quist'annu aghju in mente viaghjà à u mare cù i mo amichi. (infinitivu)
- U bastimentu era distruttu, Era assai vechju. (participiu)
- Must rimpiazzà à u nostru guardianu postu ch'ellu hè statu feritu in l'ultima partita. (infinitivu)
- Aghju passatu u weekend circà documentarii di a seconda guerra mundiale. (gerundiu)
- Hè megliu sprime ciò chì si sente in u mumentu. (infinitivu)
- Era studiàallora ùn aghju pussutu andà à l'anniversariu di u mo amicu. (gerundiu, infinitivu)
- Must distribuisce i duveri per ùn avè tantu stancu. (infinitivu)
- Era esponi a mo tesi quandu sò ghjunti i me cumpagni di scola. (gerundiu)
- Per a prossima classe, ci hà fattu amparà tutte e capitale d'Africa. (infinitivu)
- Eramu sparghjendu i libretti quand'ellu hè partutu per piove. (gerundiu, infinitivu)
- Hè megliu micca argumentà cun ella perchè dopu vi dà punti bassi in esami. (infinitivu)
- Micca bè stende in classe, hè maleducatu. (infinitivu)
- Sò sicuru chì e migliori idee di solitu arrizzà si in a duscia o mentre dormimu. (infinitivu)
- Ci penseraghju prima risponde, Ùn mi vogliu micca rigrettu. (infinitivu)
- Mi costa assai principià una nova attività, ma dopu mi impegnu. (infinitivu)
- Quandu sò ghjuntu in aula, u maestru era piglià esame perchè ùn pudia micca dumandà per u travagliu praticu. (gerundiu, infinitivu)
- Megliu averemu definitu u tema prima di arrivà à travaglià. (participiu, infinitivu)
- Mi costa assai parcu a vittura in quellu parking perchè hè cusì chjuca. (infinitivu)
- A sedia hè macchiatu cù u caffè, hè per quessa chì aghju messu quellu cuscinu sopra. (participiu)
- Era scrittura un articulu per u so ghjurnale sculare, allora ùn pudia micca vene (gerundiu, infinitivu)
- U mo maestru avia accettatu u tema chì l'aghju prupostu per a tesi, ma avà dice chì hè troppu cumplessu. (participiu)
- mi piace Act in i pezzi di fine di l'annu, i libretti sò generalmente esse assai bonu. (infinitivu, infinitivu)
Seguitate cù:
- Frasi à l'infinitivu
- Verbi in participiu