Cuntenutu
U genere è u numeru Sò duie qualità propie di i nomi, è ancu di i modificatori di nomi cum'è articuli, aggettivi, participii è prunomi.
- U sessu pò esse femminile (casa) o maschile (l'arburu).
- U numeru pò esse singulare (u fiore) o plurale (fiori).
U generu
U Genere hè a caratteristica chì dà à a parolla una cundizione femminile o masculina. In generale, serà femminile quandu finisce in A è masculinu quandu finisce in O, ma ci sò parechje eccezioni.
Inoltre, in termini generali, una seria di regule sò cunsiderate per identificà e parolle masculine è feminine:
- I numeri sò chjamati in forma maschile. Per esempiu: sedici, dodici, terzu.
- Fiumi, muntagne, vulcani o canali sò spessu chjamati à u modu maschile. Per esempiu: el Seine, Sinai.
- I mesi è i ghjorni di a settimana sò chjamati maschili. Per esempiu: Ghjovi, ferraghju prossimu.
- E lettere sò chjamate in forma femminile. Per esempiu: l'ascola, vedelu.
- E note musicali sò chjamate in forma maschile. Per esempiu: un sole, u fa sustenutu.
- I punti cardinali sò chjamati in masculinu. Per esempiu: u livante, u norduveste.
- E scienze è e discipline sò chjamate feminine. Per esempiu: biologia, medicina.
- I magazini è i ghjurnali sò chjamati in maschile. Per esempiu: el Clarín, u Washington Post.
Per e parolle chì ponu esse personificate da un omu o una donna, duvemu piglià in contu:
- Quandu dui generi ammettenu duie forme. Hè u casu di e parolle maschili chì finiscenu in O è feminile in A (architettu / architettu), masculinu in E è femininu in -INA (eroe / eroina), masculinu in O o E è femininu in -ESA (vampire / vamp, duca / duchessa).
- Quandu dui generi ammettenu una forma unica. E parolle chì ponu esse precedute da un articulu maschile o femminile senza perde u significatu sò esempi di stu casu. Per esempiu: guru, dentistu, studiente.
- Quandu a parolla hè invariata. A stessa parolla hè aduprata per riferisce à un omu o una donna. Per esempiu: una persona (Pò riferisce à un omu o una donna).
Vede ancu:
- Nomi maschili è feminili
- Aggettivi maschili è feminili
U numeru
U numeru grammaticale hè a cundizione chì divide u singulare da u plurale. A differenza di u sessu, hè una divisione assai più acuta è più osservabile, postu chì u numeru di elementi chì sò designati seranu sempre visibili: u numeru serà singulare se designa una sola unità, o plurale se designa più di una unità.
Oltre à applicassi à i nomi è à i modificatori di nomi, u numeru si applica à i verbi.
Cumu hè furmatu u plurale?
- Parolle chì finiscenu in una vucale. Un S finale hè aghjuntu. Per esempiu: cane Canes, lampa / lampas.
- Parolle chì finiscenu in I o U. A fine -es hè aghjuntu. Per esempiu: ombú / ombúhè, mannequin / mannequinhè.
- Parolle chì finiscenu in S o X. Stanu listessi. Per esempiu: Marcuris / Mercuris, caries, cavitàs.
- Parolle chì finiscenu in Y (chì sona cum'è eiu). Mantenenu u Y ma sembra LL. Per esempiu: reè / riÈ hè, buhey / bueÈ hè.
- Parolle chì finiscenu in Z. Cambia a Z in C è aghjunghje -es. Per esempiu: arroz / arroces, pez / peces.
Vede ancu:
- Parolle singulare
- I nomi in singulare è plurale
Concordanza in genere è numeru
E parolle chì anu un certu genere è numeru sò nomi, è ancu tutti modificatori. Una cundizione elementare di mudificatori rispettu à i so nomi hè chì devenu coincide in genere è numeru, in u fenomenu grammaticale chjamatu "concordanza". Per esempiu: a camisgia bianca / a sala tamanta.