regnu di funghi

Autore: Laura McKinney
Data Di Creazione: 1 Aprile 2021
Aghjurnamentu Di Data: 10 Maghju 2024
Anonim
Sugo di funghi alla genovese (tocco de funzi)
Video: Sugo di funghi alla genovese (tocco de funzi)

Cuntenutu

L'esseri viventi sò classificati in cinque regni per facilità u studiu è a comprensione di e relazioni chì esistenu trà elle è e caratteristiche particulari di ognunu.

Sta classificazione hè fatta da gruppi più generali à gruppi più specifici, cuminciendu cù i regni, dopu i filati o divisioni, a classa, l'ordine, a famiglia, u genaru è e spezie.

In altre parole, ogni regnu include una grande varietà di organismi chì anu alcune caratteristiche in cumunu.

I regni sò:

  • Animalia (regnu animale): Organismi eucarioti, mobili, senza cloroplastu nè muru cellulare. Sò eterotrofi (si nutriscenu di l'altri esseri viventi).
  • Plantae (regnu vegetale): Organismi eucarioti, senza capacità di muvimentu, cù muri cellulari chì cuntenenu cellulosa, fotosintetichi.
  • Funghi (Fungi): Organismi eucarioti, senza capacità di muvimentu, cù muri cellulari chì cuntenenu chitina.
  • Protista: Altri organismi eucarioti (cun cellule chì includenu un nucleu distintu) chì ùn sò micca inclusi trà piante, animali è funghi.
  • Monera: Organismi procarioti. In u cellule procariote Ùn anu micca un nucleu differenziatu, vale à dì, u materiale geneticu ùn hè micca siparatu da u restu di a cellula da una membrana cellulare, ma si trova liberu in u citoplasma.
  • Vi pò serve: Esempii da Ogni Regnu

Caratteristiche di u Regnu di i Funghi

  • Organismi eucarioti: Sò furmati da cellule eucariote, vale à dì, anu un nucleu induve u materiale geneticu hè in forma di cromusomi.
  • Muru cellulare: Cum'è e piante, anu un muru cellulare à l'esternu di a membrana plasmatica. A differenza di e piante, stu muru hè fattu di chitina è glucani.
  • Umidità: Pruliferanu in abitati umidi è acquatichi.
  • Eterotrofi: A differenza di e piante, anu bisognu di nutriscia si di u materia urganica fatta da altri urganismi, postu chì ùn ponu micca fotosintetizà. A caratteristica chì li distingue da altri eterotrofi hè chì realizanu una digestione esterna di i so alimenti: secernenu enzimi chì digeriscenu l'alimentu è poi assorbenu e molecule resultanti di sta digestione.
  • Ripruduzzione da e spore: e spore sò corpi microscopichi unicellulare o multicellulare. Sò spargugliati in un statu latente finu à chì si trovanu cundizioni favurevuli per a so germinazione. Sta ripruduzzione pò esse sessuale o asessuale, secondu e spezie.

À u nostru a vita cutidiana, Pudemu truvà funghi in forma di alimentu (in una varietà di prudutti casgili, birra, o da per elli), o cum'è parte di cumposti medicinali. Ci sò ancu funghi cuntaminanti, cum'è quelli chì marcenu u legnu, è funghi parassiti chì causanu malatie in u corpu umanu. Inoltre, in diverse culture i funghi sò aduprati per e so proprietà allucinogene.


Esempii di Fungi Kingdom

  1. Swatter di mosca (Amanita muscaria): Divisione: basidiomiceti. Ordine: Agaricales. Fungu chì paralizeghja temporaneamente l'insetti chì venenu in cuntattu cun ellu. Misura trà 10 è 20 centimetri. Hè rossu cù punti bianchi. Si trova in abitati diversi, ma soprattuttu boschi, postu chì cresce assuciatu à e radiche di parechji arburi. Hè un fungu allucinogenu.
  2. Amatista Lacaria (laccaria amethystea): Divisione: basidiomiceti. Classe: Homobasidiomiceti. Ordine: Tricholomatales. Fungu chì hà un cappellu finu à 5 cm di diametru. Hà un culore viulente straordinariu. Apparisce in e zone muscose è umide di e fureste.
  3. Fungu di stella (aseroë rubra). Divisione: basidiomiceti. Classe: agaricomiceti. Ordine: Phallales. Fungu ricunniscibile per u so odore spiacevule, chì attrae e mosche, è per a so forma stellata. U so fustu hè biancu è e so bracce sò rosse. Pò ghjunghje à 10 centimetri. Ognunu di i so bracci (trà 6 è 9) misura 33 millimetri.
  4. Sigaru di u Diavule (chorioactis geaster). Divisione: ascomiceti. Classe: pezizomiceti. Ordine. Pezizales. Fungu in forma di stella, di culore marrone. A so particularità hè chì produce un sonu quandu si apre per liberà e so spore. Crescenu nantu à e radiche morte di cedru o di quercia. Si trova solu in i Stati Uniti è in Giappone.
  5. Lievitu di biera (Saccharomyces cervisiae). Divisione: ascomiceti. Classe: Hemiascomiceti. Ordine: Saccharomycetales. Fungu unicellulare. Un tipu di levitu adupratu per a fabricazione di pane, birra è vinu. Si riproduce in a asessuale da budding. In certe cundizioni hè capace di ripruducesi sessualmente.
  6. Penicillium Roqueforti. Divisione: ascomicoticu. Classe: eurotiomiceti. Ordine: Eurtiales. Hè adupratu in a fabricazione di una larga varietà di casgi, cumprese casgi blu (Roqueforte, Cabrales, Valdeón, etc.)
  7. Fungu di pinu (suillus luteus). Divisione: basidiomiceti. Classe: omobasidiomiceti. Ordine: boletales. Pò misurà 10 cm di diametru. Culore marrone scuru è superficie viscosa. Si trova in e pinete. Hè un fungu comestibile.
  8. Fungu dermatofit (epidermophyton floccosum). Divisione: ascomicoticu. Classe: eurotiomiceti. Ordine: onygenales. Fungu chì provoca infezioni cutanee cum'è tigna, pedi d'atleta è onicomicosi. Hè spargugliatu per cuntattu. Cresce in culunie.
  9. Crepidotus. Divisione: Basidiomiceti. Ordine: Agaricales. Funghi saprofiti in forma di fan. Di culori trà biancastru è brunu. Cresce in climi temperati.
  10. Penicillium chrysogenum. Divisione: ascomicoticu. Classe: Eurotiomiceti. Ordine: eurotiales. Hè u fungu chì produce a penicillina (antibioticu chì hà permessu di trattà e malatie chì eranu cunsiderate incurabili).

Cumu si nutriscenu i funghi?

  • Saprofiti: Consumanu resti d'organismi in decomposizione.
  • Parassiti: Consumanu a materia urganica di l'esseri viventi cù i quali campanu.
  • Simbionti: Si associanu cù e piante chì uttenenu benefiziu per tramindui.

Classificazione in u regnu di i funghi

U regnu Fungi hè suddivisu cusì:


  • Basidiomiceti (Divisione Basidiomycota): Funghi chì producenu basidia (struttura chì produce spore) cù basidiospore (spore riproduttive).
  • Ascomiceti (Divizia Ascomycota): Funghi è muffe chì producenu asciutti (cellula sessuale chì produce spore) cun ascospore (ogni ascus produce 8 ascospore).
  • Glomeromiceti (Divizia Glomeromycota): Micorrizze, vale à dì un fungu cun relazione simbiotica cù e radiche di una pianta.
  • Zigomiceti (Divisione Zygomycota): Moulds chì formanu zigospore (parte sessuale di u fungu)
  • Chitridiomiceti (Divisione Chytridiomycota): Funghi microscopichi cù zoospore è gameti uniflagellati.


Vi Cunsigliemu Di Vede

Frasi cù "attualmente"
Frasi cù ughjettu indirettu
Modificatori di sughjettu