Cuntenutu
U cromatografia hè un metudu di separazione di mischji cumplessi ampiamente aduprati in diversi rami di u scienza. Impiega un inseme di tecniche basate annantu à u principiu di ritenzione selettiva à siparate i cumpunenti di un mischju in un altu statu di purezza, o per identificà li in un mischju è determinà a so proporzione esatta.
In questu modu, u cromatografia cunsiste à espone un certu mischiu à un sustegnu specificu (gasu, carta, a liquidu neutru, ecc.) per prufittà di e sferenze in a velocità di adsorbimentu di ogni cumpunente di u mischju, identificendu li da u spettru di culore chì u mischju pruduce cù u tempu.
Adsorzione (chì ùn assorbe micca) hè u coefficiente di adesione di u mischju à a superficie di u supportu, è secondu a differenza di tassi di reazione di i cumpunenti di u mischju, questi ponu esse efficacemente separati o a so percentuale di concentrazione pò esse misurata in ogni casu.
Stu prucessu di separazione si faci in duie fasi:
- Fase statica. U mischju hè applicatu à un supportu specificu è preparatu per a misurazione.
- Fase mobile. Un'altra sustanza hè mossa nantu à u supportu, per permette a so reazione cù i cumpunenti di u mischju è chì a differenza in a velocità di reazione li separa.
In questu modu, alcuni sustanzi tenderanu à move è l'altri à stà, secondu a so natura rispettiva. Questu pò esse effettuatu aduprendu fasi estetiche è mobili di varie condizioni: liquidu, solidu è gassosu.
Vede ancu: Esempii di Miscele
Esempii di cromatografia
- Spillendu vinu nantu à una tovaglia bianca. Quandu u vinu si secca in cuntattu cù l'aria, e varie sostanze chì u composenu tingeranu u culore biancu di u tissutu di un altru culore, permettendu cusì di esse identificati quandu sarebbe normalmente impossibile.
- In analisi di sangue. A cromatografia di i campioni di sangue hè spessu realizata per pudè separà è identificà e sostanze cuntenute in questu, nurmalmente impercettibile, basatu annantu à u culore chì riflettenu nantu à un sustegnu o sottumessu à una luce specifica. Hè cusì u casu di una droga o di una sustanza specifica, cum'è l'alcol.
- In un test di urina. L'urina, ancu di più cà u sangue, hè un mischju di vari cumposti, a presenza o assenza di i quali rivela cumu funziona u corpu. Dunque, una separazione cromatografica pò esse effettuata. per circà residui insoliti, cum'è sangue, sali, glucosiu o droghe.
- Revisione di scena criminale. Cum'è in i filmi: tessuti, fibre, tessuti o altri supporti sò presi per osservà a separazione di adesione di diverse sostanze, cum'è u sperma o u sangue, chì à prima vista puderia passà inosservatu.
- Verifiche di salute alimentaria. Siccome a reazione di l'alimenti quandu sò sottumessi à un spettru cromatograficu hè cunnisciuta, Si pò vede s'ellu ci hè un tipu di sustanza impropia o pruduttu di agenti microbiani in elli da un picculu campione.
- Verificazione di i livelli di contaminazione. Sia in aria o in acqua, a reazione di e sostanze sciolte è imperceptibili pò esse misurata da un picculu campione, aduprendu un sustegnu specificu chì permette di distingue trà i cumposti, lascendu l'acqua asciugà, per esempiu.
- Prove cumplessi di microbiologia. Sta tecnica hè aduprata assai per luttà contr'à e malatie cum'è l'Ebola, per esempiu, perchè in stu casu permette a distinzione trà l'anticorpi più è menu effettivi di pettu à a malatia murtale.
- Applicazioni petrochimiche. A cromatografia hè utile in u prucessu di separazione idrocarburi di u pitroliu è a so trasfurmazione in vari materiali raffinati, chì anu pruprietà è adesioni estremamente diverse è osservabili.
- Verificazione di u focu. Per determinà s'elli sò stati pruvucati o micca, a cromatografia di i residui hè spessu usata per determinà mostranu a presenza di sustanzi inaspettati chì a so reattività hè diversa da u restu, cum'è certe combustibili fossili.
- Per separà l'inchiostri. Dapoi l'inchiostri sò cumposti di vari pigmenti in un mezu liquidu, hè pussibule separanu questi pigmenti per cromatografia è mette in risaltu e differenze trà ognunu. Hè, in realtà, un esperimentu cumunu quandu si tratta di spiegà sta tecnica, aduprendu marcatori di culore.
- Rilevazione di radioattività. Postu chì l'elementi radioattivi anu attività è tassi di emissione diversi da a materia urdinaria, ponu spessu esse identificati aduprendu sta tecnica in laburatoriu. espunendu a materia à sostanze chì mostranu u cambiamentu di a velocità di reazione.
- Per determinà a purezza di una sostanza. Materiali di alta purezza sò spessu richiesti in l'industria, in particulare i gasi (chì a volatilità rende questu difficiule) è un meccanismu per valutà questu hè a rilevazione cromatografica di residui di altre sostanze, da l'usu di una fase statica liquida.
- Studiu di u vinu. In a rilevazione di vini monovarietali, a cromatografia hè spessu usata per sapè s'elli sò mischiati cù altri ceppi, postu chì questi presenteranu diverse caratteristiche rilevabili in presenza di un mezu staticu diversu.
- Cuntrollu di a distillazione industriale di spiriti. Per cromatografia gasosa, i cumpunenti di qualità di basa prisenti in u liquore ponu esse identificati è quantificati (etanolu, metanolu, acetaldeide, acetale, ecc.), permettendu cusì una amministrazione responsabile di detti cumposti.
- Studii di qualità di l'oliu d'aliva. A cromatografia hè essenziale in a rivista è a classificazione di l'oliu d'aliva, postu chì furnisce un studiu di u prufilu di grassu, l'acidità è u valore di perossidu prisente in u mischju.
Altre tecniche per separà i mischji
- Esempii di Cristallizazione
- Esempii di Distillazione
- Esempii di Centrifugazione
- Esempii di Decantazione
- Esempii di Imantazione