Ecosistemi Naturali è Artificiali

Autore: Peter Berry
Data Di Creazione: 16 Lugliu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 1 Maghju 2024
Anonim
Materia, Ecosistemi, Ambienti
Video: Materia, Ecosistemi, Ambienti

Cuntenutu

U ecosistemi sò sistemi d'esseri viventi in un spaziu datu.

Si cumpone di:

  • Biocenosi: Chjamata dinò cumunità biotica. Hè l'inseme di l'organisimi (esseri viventi) chì coesistenu in u listessu spaziu di cundizioni uniformi. Include varie spezie di tramindui flora è fauna.
  • Biotopu: Hè una zona specifica induve e cundizioni ambientali sò uniformi. Hè u spaziu vitale per a biocenosi.

Ogni ecosistema hè altamente cumplessu perchè include una rete di relazioni trà varie spezie d'organismi è quelli organismi cun u fattori abiotichi, cume a luce, u ventu o cumpunenti inerti di u terrenu.

Naturale è Artificiale

  • Ecosistemi naturali: Sò quelli chì si sviluppanu senza intervenzione umana. Sò assai più variati di quelli artificiali è sò stati ampiamente classificati.
  • Ecosistemi artificiali: Sò creati da azzione umana è ùn esistevanu nanzu in natura.

Tipi di ecosistemi naturali

ECOSISTEMI AQUATICI


  • Marine: Hè statu unu di i primi ecosistemi, postu chì a vita nant'à u nostru pianeta hè nata in mare. Hè più stabile di l'ecosistemi d'acqua dolce o terrestri, per via di variazioni di temperatura lente. Pò esse:
    • Foticu: Quandu un ecosistema marinu riceve abbastanza luce, pò cuntene piante capaci di fotosintesi, chì tocca u restu di l'ecosistema, postu chì sò l'organismi capaci di creà materia urganica da materia inorganica. In altre parolle, cumincianu u catena alimentaria. Sò l'ecosistemi di e spiagge, e barriere coralline, le foce di i fiumi, ecc.
    • Aphotic: Ùn ci hè micca abbastanza luce per a fotosintesi, dunque à questi ecosistemi mancanu piante fotosintetiche. Ci hè pocu ossigenu, basse temperature è alta pressione.Sti ecosistemi si trovanu in u mare prufondu, in e zone abissali, in a fossa oceanica è in a maiò parte di u fondu marinu.
  • Acqua dolce: Sò i fiumi è i laghi.
    • Lotticu: Fiumi, flussi o sorgenti. Sò tutti quelli in chì l'acqua forma un currente unidirezziunale, presentendu un statu di cambiamentu fisicu cuntinuu è una grande varietà di micro-abitati (spazi cù cundizioni eterogenee).
    • Lentic: Lagos, lagune, estuari è paludi. Sò corpi d'acqua induve ùn ci hè micca currente custante.

ECOSISTEMI TERRESTRI


Quelli induve a biocenosi si sviluppa in u sughjettu o sottosuolu. E caratteristiche di sti ecosistemi dipendenu da l'umidità, a temperatura, l'altitudine (altezza rispettu à u livellu di u mare) è a latitudine (vicinanza à l'Equatore).

  • Boschi: Includite foreste pluviali, foreste secche, foreste temperate, foreste boreali è foreste subtropicali.
  • Arbustuli: Anu piante arbustive. Pò esse arbusti, xerofili o landani.
  • Prati: Induve l'erbe anu una presenza più grande chè l'arbusti è l'arburi. Pò esse praterie, savane o steppe.
  • Tundra: Induve muschi, licheni, erbe è arbusti più chjuchi si trovanu in più numeru. Anu un sottosuolu ghjalatu.
  • Desertu: Si ponu truvà in climi subtropicali o trupicali, ma ancu in piani di ghjacciu.

ECOSISTEMI IBRIDI

Sò quelli chì, essendu inundabili, ponu esse cunsiderati terrestri o acquatichi.


Esempii di ecosistemi naturali

  1. Flussu (acquaticu, dolce, loticu): Flussu d'acqua chì scorre in cuntinua ma cù un flussu più bassu cà un fiume, ghjè per quessa chì pò sparisce in stacche secche. Ùn sò di solitu navigabili, eccettu quelli chì anu una bassa pendenza è un flussu considerableu. Ma in ogni casu, solu barche assai chjuche, cume canoe o zattera, ponu esse aduprate. I fiumi anu spazii chjamati guadi chì sò cusì prufondi chì ponu esse attraversati à pedi. In elli ponu campà picculi pesci, crustacei è una mansa di insetti è anfibbii. E piante sò principalmente alga d'acqua dolce.
  2. Foresta secca (terrestre, furesta): hè ancu chjamatu xerofilu, hiemisilva o furesta secca. Hè un ecosistema boscosu di densità media. E stagioni di pioggia sò più brevi chè e stagioni secche, cusì si sviluppanu spezie menu dipendenti da a dispunibilità di l'acqua, cum'è l'arburi à latifoglie (perdenu e so foglie è dunque ùn perdenu micca tanta umidità). Si trovanu di solitu trà e fureste è deserti o fogli. E so temperature sò calde tuttu l'annu. Scimmie, cervi, misgi, una varietà di acelli è di roditori campanu in ste fureste.
  3. Desertu di sabbia (terra deserta): U tarrenu hè principalmente rena, chì forma dune per l'azzione di u ventu. Esempii specifici sò:

a) Desertu di u Kalahari: Malgradu esse un desertu, hè caratterizatu da una varietà di fauna, cumprese roditori, antilopi, giraffe è leoni.
b) Desertu di u Sahara: U desertu u più caldu. Hà più di 9 milioni di chilometri quadrati di superficie (una zona simile à quella di a Cina o di i Stati Uniti), chì coprenu a maiò parte di l'Africa di u Nordu.

  1. Desertu petricosu (terra deserta): U so tarrenu hè fattu di petre è petre. Hè ancu chjamatu Hamada. Ci hè sabbia ma ùn face micca dune, per via di a so poca quantità. Un esempiu hè u desertu di Draa, in u sudu di u Maroccu.
  2. Desertu pulare (terra deserta): U tarrenu hè fattu di ghjacciu. A pioggia hè assai scarsa è l'acqua hè salita, cusì l'animali (cum'è l'orsi pulari) devenu uttene i fluidi necessarii da l'animali stessi ch'elli manghjanu. E temperature sò sottu à zero gradi. Stu tipu di desertu hè chjamatu indlandsis.
  3. U fondu di mare (marinu aphotic): Si trova in una zona chjamata "hadal", chì si trova sottu à a zona abissale, vale à dì, hè a più prufonda di l'oceanu: più di 6.000 metri di prufundità. A causa di l'assenza totale di luce è alte pressioni, i nutrienti dispunibili sò assai scarsi. Questi ecosistemi ùn sò micca stati esplorati abbastanza, allora esistenu solu ipotesi micca verificatu nantu à i so abitanti. Hè cunsideratu chì sopravvive grazia à a neve marina, chì hè materia urganica chì cade in forma di particelle da i strati più superficiali di l'oceanu à u fondu.

Grande Desertu di Sabbia: Si trova in u norduveste di l'Australia. Trà a so fauna ci sò i cammelli, i dingo, i goannas, i lucertuli è l'acelli.

  1. Marsh (ibridu): Si forma in una depressione in u territoriu cunfinante di u mare. Di solitu questu diprissioni Hè furmatu da u passaghju di un fiume, hè per quessa chì l'acqua dolce è salina si mischjanu in a zona. Hè una zona umida, vale à dì una zona di terra chì hè inundata spessu o in modu permanente. U tarrenu hè fertilizatu naturalmente cù limu, argilla è rena. L'uniche piante chì ponu cresce in questu ecosistema sò quelle chì ponu sopportà e concentrazioni di sale in l'acqua vicinu à u 10%. D'altra parte, a fauna hè assai variata, da urganismi microscopichi cum'è u bentosu, u nettone è u plancton à i molluschi, i crustacei, i pesci è i cunigliuli.
  2. Piattaforma cuntinentale (marina fotica): U biotopu di questu ecosistema hè a zona neritica, vale à dì a zona marittima chì hè vicinu à a costa ma ùn hà micca cuntattu direttu cun ella. Hè cunsideratu da 10 metri di prufundità à 200 metri. A temperatura ferma stabile in questu ecosistema. Per via di a so grande abbundanza di animali, hè a zona preferita per a pesca. A flora hè ancu abbundante è variata perchè u sole ghjunghje cù una intensità sufficiente per permette a fotosintesi.
  3. Pratu tropicale (terrestre, pasculi): A vegetazione duminante sò erbe, canne è erbe. In ognunu di sti prati ci sò più di 200 spezie d'erbe. In ogni casu, u più cumuni hè chì solu dui o trè spezie sò dominanti. Trà a fauna ci sò erbivori è acelli.
  4. Tundra siberiana (tundra terrestre): Si trova nantu à a costa nordu di a Russia, in Siberia Occidentale, nantu à e sponde di l'Oceanu Articu. A causa di a scarsa luce di u sole chì ghjunghje à sta latitudine, un ecosistema di tundra si hè sviluppatu, cunfinendu cù una furesta di abeti è abete.

Esempii di ecosistemi artificiali

  1. Reservoir: Quandu custruisce un centrale idroelettrica Un lagu artificiale (serbatoio) hè di solitu creatu chjudendu un lettu di fiume è cusì fendu u traboccu. L'ecosistemi preesistenti sò profondamente mudificati postu chì cù l'ecosistemi terrestri diventanu ecosistemi acquatichi quandu sò inundati permanentemente è una parte di l'ecosistema loticu di u fiume diventa ecosistema lenticulu.
  2. Terreni agriculi: U so biotopu hè un terrenu fertile. Questu hè un ecosistema chì hè statu creatu da l'omu da 9.000 anni. Ci hè una varietà di ecosistemi, micca solu secondu u Tipu di cultura ma dinò a manera di cultivà: sì si usanu fertilizanti o micca, se si usanu agrochimici, ecc. I cosiddetti orti organichi sò campi di colture chì ùn adupranu micca chimichi artificiali ma cuntrollanu piuttostu a presenza di insetti per mezu di e sostanze ottenute da e piante stesse. D’altronde, in i campi di i culturi industriali, tutti l’urganismi prisenti sò sottu un severu cuntrollu, per mezu di chimichi chì impediscenu a crescita di una grande parte di l’urganismi, eccettu ciò chì hè cultivatu.
  3. Miniere à fossa aperta: Quandu un depositu di un materiale preziosu hè scupertu in un certu territoriu, pò esse sfruttatu attraversu u mineria à vista aperta. Mentre sta forma di mineria hè più economica ch'è d'altri, hà ancu un impattu annantu à l'ecosistema assai più prufondu, creendu unu di i soi. A vegetazione nantu à a superficia hè eliminata, è ancu i strati superiori di a roccia. E piante ùn campanu micca in queste minere, ma insetti è una mansa di microorganismi ponu esiste. A causa di u cambiamentu costante fattu in u terrenu di e mine, ùn sò micca stallati altri animali.
  4. Serra: Sò una forma particulare di ecosistema in crescita induve e temperature è l'umidità sò alte, apprufittendu di a cuncintrazione di energia solare in un spaziu delimitatu. Questu ecosistema, à u cuntrariu di i campi agriculi, ùn hè micca influenzatu da u ventu, a pioggia o i cambiamenti di temperatura, postu chì tutti questi fattori (muvimentu di l'aria, umidità, temperatura) sò cuntrullati da l'omu.
  5. Giardini: Sò ecosistemi simili à i prati, ma cù una varietà significativamente più bassa di flora è fauna, postu chì a flora hè scelta da l'omu è a fauna cumporta di solitu solu insetti, picculi roditori è acelli.
  6. Flussi: Pò esse creati artificialmente da una fonte naturale (un fiume o un lagu) o artificiale (acqua pompata). Un canale hè scavatu cù a forma desiderata è assicurendu una pendenza in a direzzione ghjusta. U canale pò esse coperto cù pietre o ciottoli per assicurà chì l'erosione da u passaghju di l'acqua ùn cambiessi micca a forma cuncipita. L'ecosistema di questi flussi artificiali principia cù i microorganismi chì l'acqua porta cun ella, deposendu alghe nantu à u fondu è i lati di u fiume è attirendu insetti. Se a fonte hè naturale, cuntene ancu l'animali (pesci è crustacei) chì campavanu in l'ecosistema d'origine.
  7. Ambiente urbanu: E cità è e cità custituiscenu ecosistemi chì ùn esistevanu micca prima di l'azzione umana. Questi ecosistemi sò quelli chì anu cambiatu u più in l'ultimi seculi, mudificendu significativamente e spezie chì campanu in elli, è ancu i fattori abiotici chì interagiscenu cun elli. L'unicu fattore chì hè statu rimanente inalteratu hè l'alta concentrazione di l'omi umani, ancu s'ellu sta cresce. I tarreni di e cità è di e cità sò fatte di materiali artificiali (cun ​​una quantità ridutta di "spazii verdi" cù terreni naturali). Questu ecosistema si estende sopra u terrenu in u spaziu aereu ma ancu sottu terra, furmendu case, serbatoi, sistemi di drenaggiu, ecc. I parassiti per via di a densità di pupulazione sò cumuni in questu ecosistema.
  • Seguitate cù: Esempiu di Ecosistema


Scelta Di Lettori

Verbi cù Q
Parolle chì finiscenu in -ense
Comparativi è Superlativi (in inglese)