Cuntenutu
- Differenza trà energia cinetica è energia potenziale
- Formula di calculu d'energia cinetica
- Esercizii di energia cinetica
- Esempii di energia cinetica
- Altri tippi di energia
U Energia cinetica Hè ciò chì un corpu acquista per via di u so muvimentu è hè definitu cum'è a quantità di travagliu necessariu per accelerà un corpu à u riposu è di una massa data à una velocità stabilita.
Detta energia Hè acquistatu attraversu una accelerazione, dopu chì l'ughjettu u mantene identicu finu à chì a velocità varia (accelerà o rallenta) dunque, per piantà, ci vulerà un travagliu negativu di listessa magnitudine cum'è a so energia cinetica accumulata. Cusì, più u tempu in u quale a forza iniziale agisce nantu à u corpu in muvimentu, più grande hè a velocità raggiunta è più grande hè l'energia cinetica ottenuta.
Differenza trà energia cinetica è energia potenziale
L'energia cinetica, inseme cù l'energia potenziale, aghjunghjenu u tutale di l'energia meccanica (Em = Ec + Ep). Sti dui modi di energia meccanica, cinetica è potenziale, sò distinti in quantu l'ultimu hè a quantità di energia assuciata à a pusizione occupata da un ughjettu à u riposu è pò esse di trè tippi:
- Energia putenziale gravitazionale. Dipende da l'altitudine à chì l'uggetti sò posti è l'attrazione chì a gravità eserciterà nantu à elli.
- Energia putenziale elastica. Hè quellu chì si verifica quandu un oggettu elasticu ripiglia a so forma originale, cum'è una molla quandu hè decompressu.
- Energia putenziale elettrica. Hè quella cuntenuta in u travagliu realizatu da un campu elettricu specificu, quandu una carica elettrica in ellu si move da un puntu in u campu à l'infinitu.
Vede ancu: Esempii di Energia Potenziale
Formula di calculu d'energia cinetica
L'energia cinetica hè rappresentata da u simbulu Ec (qualchì volta ancu E– o E+ o ancu T o K) è a so formula di calculu classica hè Èc = ½. m. v2induve m rappresenta a massa (in Kg) è v rappresenta a velocità (in m / s). L'unità di misura per l'energia cinetica hè Joules (J): 1 J = 1 kg. m2/ s2.
Datu un sistema di coordinate cartesiane, a formula di calculu di l'energia cinetica averà a forma seguente: Èc= ½. m (ẋ2 + ẏ2 + ¿2)
Queste formulazioni varienu in meccanica relativista è meccanica quantica.
Esercizii di energia cinetica
- Una vittura di 860 kg viaghja à 50 km / h. Chì serà a so energia cinetica?
Prima trasformemu i 50 km / h in m / s = 13,9 m / s è applichemu a formula di calculu:
Èc = ½. 860 chilò. (13,9 m / s)2 = 83.000 J.
- Una petra cù una massa di 1500 Kg scende per un penditu cù l'accumulazione di una energia cinetica di 675000 J. À chì velocità si move a petra?
Dapoi Ec = ½. m .v2 avemu 675000 J = ½. 1500 Kg. v2, è quandu si risolve u scunnisciutu, ci vole à v2 = 675000 J. 2/1500 Kg. 1, induve v2 = 1350000 J / 1500 Kg = 900 m / s, è infine: v = 30 m / s dopu avè risoltu a radica quadrata di 900.
Esempii di energia cinetica
- Un omu nantu à un skateboard. Un skateboarder nantu à u calcestruzzu U sperimenta sia energia potenziale (quandu si ferma à e so estremità per un istante) sia energia cinetica (quandu riprende u muvimentu descendente è ascendente). Un skateboarder cun una massa corporale più grande acquisterà una energia cinetica più grande, ma ancu una chì u skateboard li permette di andà à velocità più alte.
- Un vase di porcellana chì casca. Quandu a gravità agisce nantu à u vase di porcellana inciampatu accidentalmente, l'energia cinetica si accumula in u vostru corpu mentre discende è hè liberata mentre si schjatta contr'à a terra. U travagliu iniziale pruduttu da u inciampu accelera u corpu rompendu u so statu di equilibriu è u restu hè fattu da a gravità di a Terra.
- Una palla ghjittata. Stampendu a nostra forza nantu à una palla à u riposu, l'acceleremu abbastanza da chì viaghji a distanza trà noi è un cumpagnu di ghjocu, denduli dunque un'energia cinetica chì allora, quandu si affronta, u nostru cumpagnu deve cuntrastà cù un travagliu uguale o più grande magnitudine.è cusì ferma u muvimentu. Se a palla hè più grande ci vulerà più travagliu per piantalla chè s'ella hè chjuca.
- Una petra nantu à una cullina. Eppo suppone chì spingimu una petra in una cullina. U travagliu chì femu quandu a spingimu deve esse più grande di l'energia putenziale di a petra è di l'attrazione di a gravità nantu à a so massa, altrimenti ùn seremu micca capaci di spustalla o, peghju ancu, ci schiaccerà. Se, cum'è Sisifu, a petra scende in a pendenza opposta à l'altra parte, libererà a so energia putenziale in energia cinetica mentre casca in falata. Quest'energia cinetica dipenderà da a massa di a petra è da a velocità chì acquista in a so caduta.
- Un carrettu muntagnolu russu Acquista energia cinetica mentre casca è aumenta a so velocità. Momenti prima di principià a so discesa, u carrettu averà energia putenziale è micca energia cinetica; Ma una volta chì u muvimentu hè iniziatu, tutta l'energia putenziale diventa cinetica è ghjunghje à u so puntu massimu appena a caduta finisce è inizia a nova ascensione. Incidentalmente, sta energia serà più grande sì u carrettu hè pienu di ghjente chè s'ellu hè viotu (averà una massa più grande).
Altri tippi di energia
Energia putenziale | Energia meccanica |
Energia idroelettrica | Energia interna |
Energia elettrica | Energia termica |
Energia chimica | Energia sulare |
Energia eolica | Energia nucleare |
Energia cinetica | Energia Sonora |
Energia calurica | energia idraulica |
Energia geotermica |