Cuntenutu
U battìri sò esseri viventi unicellulare è sò urganismi procarioti. Ciò significa chì u so materiale geneticu, una molecula di DNA circolare à doppiu filu, hè liberu in u citoplasma, micca chjusu in un nucleu.
Dapoi chì i microfosili è i stromatoliti (culunie fossile di batteri mischiati cù minerali) sò stati trovati in sedimenti di varie epiche geologiche, è ancu in rocce sedimentarie più vechje di 3,5 miliardi d'anni, si dice chì i batteri esistenu dapoi tempi antichi.
À tal puntu chì esistenu per un longu periodu di a storia di a Terra induve ùn esistianu mancu altre forme di vita. In realtà, i batteri anu introduttu eventi evolutivi assai significativi.
- Vede ancu:Virus (biologia)
Tipi di batteri
Di solitu si distingue oghje in dui grandi gruppi:
- I batteri: sò rapprisentati da predominanu in l'ambiente naturale oghje, cù a prisenza di sfarenti livelli d'ossigenu è varii metabolismi.
- L'Archea: rapprisentanu evolutivamente a categuria precedente, cù metabolismi adattati apposta à situazioni ambientali estreme, cum'è a mancanza d'ossigenu (ricordate chì, secondu studii rigorosi, ùn ci era micca ossigenu nantu à a pianeta finu à chì i ligumi, i grandi liberatori d'ossigenu, apparsu), o ambienti assai salini o assai acidi è alte temperature.
U grande successu evoluzionariu di battìri hè largamente attribuitu à a so surpresa versatilità metabolica. Si pò dichjarà chì tutti i meccanismi pussibili di uttene materia è energia esistenu distribuiti in e diverse classi di batteri.
- Vede ancu: Esempii di Microorganismi
Esempii di batteri
Escherichia coli | Bacillus thuringiensis |
Bacillus subtilis | Clostridium botulinum |
Mycobacterium tuberculosis | Clostridium tetani |
Nitrobacter winogradsky | Pseudomonas aeruginosa |
Thiobacillus ferooxidans | Falvobacterium acquaticu |
Rodospirillum rubrum | Azotobacter chroococcum |
Chloroflexus aurantiacus | Neisseria gonorrhaea |
Enterobacter aerogenes | Haemophilus influenza |
Serratia marcescens | Yersinia enterocolitica |
Salmonella typhi | Staphylococcus aureus |
Impurtanza
U battìri Anu una impurtanza enorme in natura, postu chì sò prisenti in i ciculi naturali di l'elementi i più impurtanti per a vita: azotu, carbonu, fosforu, zolfu, ecc.
Maghju trasfurmà l'organicu in sustanzi inorganici è vice versa. Mentre chì assai batteri sò patogeni è causanu malatie in piante è animali (inclusi l'omu).
Parechji altri sò aduprati in varii prucessi industriali, cum'è u trasfurmazioni di l'alimentu è di e bevande alcolicu droghe, da antibiotici, ecc.
Caratteristiche
U battìri Sò microscopichi è fora di a membrana chì chjude u so citoplasma ci hè una struttura chjamata muru cellulare. Più esternamente, certi batteri formanu una struttura gelatinosa chjamata capsula.
I batteri si riproducenu per fissione binaria è assai rapidamente, allora sò assai abbundanti. A causa di u so metabolismu assai variatu, ponu prosperà in innumerevoli ambienti cum'è:
- Acque dolci è salate
- Materiale organicu
- Terrenu
- Frutti è grani
- Piante
- Animali, sia in l'internu sia nantu à e so superfici
Parechji batteri si riuniscenu furmendu coppie, catene o pacchetti; sò spessu mobile; u flagellu (una spezia cù un longu appendice) hè a struttura chì di solitu cuntribuisce à a mutilità, ma micca a sola. L'insieme di batteri in cultura hè chjamatu culunia.
Seguitate cù:
- Esempii di Batterie Gram Positive è Gram Negative
- Esempii di Urganismi Unicellulari
- Esempii di Urganismi Prucarioti è Eucarioti