Cuntenutu
U ormoni Sò sostanze essenziali per u funziunamentu normale di u corpu umanu è di l'altri esseri viventi. Sò prudutti da organi specifici cunnisciuti cum'è glàndule endocrine, cum'è u pancreas o l'hipofisi, è entre in u sangue.
L'ormoni si trovanu in una concentrazione assai bassa in u sangue, tuttavia,regule e funzioni vitali assai precisamente cum'è l'assimilazione di zucaroli, a fissazione di calciu in l'osse è a gametogenesi.
L'ormoni ponu esse cunsiderati cum'è molecule messenger, què coordinà e funzioni di e diverse parti di u corpu. Ci hè da nutà chì l'hormoni esercitanu a so azzione annantu cellule sfarente di quelli in i quali sò stati sintetizzati. Parechji ormoni sò proteine, altri sò steroidi derivati di u colesterolu.
Vi pò serve: Esempii di Ormoni Animali è Vegetali
U azzioni hormonali Pò esse scatenati à tempi diversi, alcuni incendi in pochi secondi, altri richiedenu parechji ghjorni per cumincià o ancu settimane o mesi. L'intensità di numerose funzioni chimiche cellulari hè guvernata da ormoni.
Tra e funzioni svolte da ormoni, spiccanu i seguenti:
- L'usu è u almacenamentu di l'energia
- Crescita, sviluppu è ripruduzzione
- Livelli di sangue di fluidi, sale è zuccheru
- A furmazione di massa ossea è musculare
- Modulazione di e reazzione sensoriale è di u sistema mutore à vari stimuli
Diversi ormoni sò elencati sottu è sò indicati i principali meccanismi in cui sò implicati.
Esempii di ormoni
- Testosterone: Hè tipicamente l'ormone chì regule u sviluppu di e caratteristiche sessuale maschili secondarie (voce spessa, massa musculare, capelli), ancu se hè ancu indispensabile per esse una spermatogenesi curretta.
- Insulina: Questu ormone hè fabbricatu da u pancreas è hè di primura per regulà a concentrazione di glucosiu in u sangue. Hè per quessa chì hè strettamente ligata à una malattia tristemente cumuna: u diabete.
- Glucagon: Agisce in concertu cù l'insulina, dunque hè ancu di primura in u bilanciu di u glucosiu.
- Parathormone: Stu ormone hè pruduttu da a glàndula paratiroidea è hè implicatu in u metabolismu di u calciu è di u fosforu. Hè assai impurtante per a salute di l'osse è per u normale funziunamentu di a vitamina D.
- Calcitonina: Hè ancu assai impurtante per a salute di l'osse, agisce contru à l'hormone paratiroideu.
- Aldosterone: Regula u livellu di sodiu è potassiu in u sangue è in l'urina; hè strettamente ligata à u funziunamentu nurmale di i reni. Stu ormone hè pruduttu da a glàndula surrenale.
- Hormone antidiureticu: Hè implicatu in a riassorbzione di e molecule d'acqua in i tubuli renali, hè per quessa chì hè ligata à a produzzione d'urina. Ancu chjamatu vasopressina, hà un rollu chjave in l'omeostasi di u corpu.
- Prolattina: Hè sintetizatu in a glutula pituitaria anteriore è regule a produzzione di latte da e glutine mammarie. Aumenta quandu a consegna si avvicina è subitu dopu.
- Ossitocina: Questu ormone hè di primura per scatenà e contrazioni uterine chì devenu accade durante u partu, hè produttu da a pituitaria.
- Tiroxina: Hè in relazione cù a glàndula tiroidea è regule assai prucessi fisiulogichi, cumpresi u metabolismu cellulare, a crescita è u sviluppu di u sistema nervosu. Diverse malatie ponu esse causate da alterazioni in a sintesi di questu ormone, i più cumuni sò ipotiroïdismu è ipertiroidismu.
- Progesterone: Hè un progestogenu necessariu per i cambiamenti di maturazione chì si producenu in l'endometriu chì permetterà u sviluppu di l'embrione, dunque, hè di primura in gravidanza. Hè ancu impurtante à l'entrata di a pubertà per u sviluppu di l'organi sessuali femminili è hè spessu usatu cum'è terapia di rimpiazzamentu in a menopausa. Hè pruduttu principalmente in l'ovariu.
- Somatotrofina: Chjamatu ancu ormone di a crescita, hè di primura per u sviluppu currettu di u zitellu; attiva a sintesi proteica, aumenta l'utilizazione di glucosiu è ancu lipolisi. Stimula a crescita di l'organi in generale.
- Ormone Stimulante Folliculu: Hè l'hormone necessariu per a maturazione di i folliculi ovariani è u cumplimentu di u ciclu menstruale di a donna, necessariu per a riproduzione.
- Hormone luteinizante: Agisce in modu cumplementariu à u precedente, stimula l'ovulazione è inizia a furmazione di u corpus luteum. L'ormone luteinizante hè spessu testatu per testà i prublemi di sterilità femminile.
- Adrenaline (epinefrina): Hè un neurotrasmettitore chì participa à a reazione di difesa naturale contr'à u stress, agisce in guasi tutti i tessuti; hè vitale in u riflessu di u volu è hè adupratu cum'è terapia in varie situazioni critiche, cumprese l'arrestu cardiacu, l'attacchi d'asma è e reazioni allergiche.
- Cortisolu: Hè un glucocorticoide in relazione cù u sistema immune, u metabolismu grassu, è un prucessu chjamatu gluconeogenesi. A so sintesi è a so liberazione sò scatenate in situazioni stressanti.
- Melatonina: Questu ormone hè legatu à vari eventi fisiologichi, affetta u sistema immunitariu, l'invecchiamentu, e malatie cardiovascolari, cambiamenti in i ritmi di sonnu / veglia, è hè ancu responsabile di certe condizioni psichiatriche. A melatonina hè aduprata per luttà contr'à i disordini di u sonnu, frà altri.
- Estradiol: Hè implicatu in a crescita di l'organi riproduttivi, cum'è parte di u sviluppu sessuale femminile, ma hè ancu presente in l'omi. Hà un effettu marcatu nantu à a massa ossea, essendu parte di e terapie di sostituzione ormonale in donne in postmenopausa.
- Triiodotironina: Questu hè un ormone chì implica quasi tutti i prucessi fisiulogichi (crescita è sviluppu, temperatura di u corpu, frequenza cardiaca, ecc.). Stimulendu a degradazione di carbuidrati è di u grassu, attiva u metabolismu aerobicu è a degradazione di e proteine, vale à dì, aumenta u metabolismu basale generale.
- Androstenedione: Hè un ormone precursore di altri ormoni: androsterone è estrogeni; hè dunque necessariu mantene a salute riproduttiva, sia per l'omi sia per e donne. U so usu cum'è supplementu hè statu pruibitu perchè hè cunsideratu un steroide anabolizzante chì contribuisce à aumentà a massa musculare è a resistenza fisica in l'atleti.