Cuntenutu
U americanisimi Sò parolle pigliate da e lingue indiane americane è aduprate in altre lingue. Per esempi: tabaccu, amaca di cicculata.
Sò un esempiu di un prestitu linguisticu, vale à dì, l'usu di e parolle d'una altra lingua in i locutori di una certa lingua.
U terminu hè ancu usatu Americanisimu in un sensu cumplementariu: parolle da lingue strangere (principalmente da e lingue di i culunizatori, spagnolu è inglese) chì sò mudificate per l'usu trà e pupulazioni indiane americane.
E relazioni trà a lingua spagnola è e lingue indigene americane sò assai frequenti per via di l'intensu scambiu trà i culunizatori è l'indigeni.
Parechje spezie (animali è piante) truvate in America ùn avianu micca nomi in spagnolu per u fattu semplice chì ùn eranu mai stati visti da un Spagnolu. Dunque, assai di e parolle chì adupremu attualmente in spagnolu venenu da lingue native.
Vede ancu:
- Voce latina sopra
- Localisimi (da parechji paesi)
- Stranieri
Esempii di americanismi
- Chili pepper (da u Taino)
- Alpaca (da Aymara "all-paka")
- Patata dolce (da u Taino)
- Cacao (da u Nahuatl "cacáhua")
- Cacicu (cù origine in i populi di i Caraibi)
- Alligator (da u Taino)
- Campu di basket (da u quechua)
- Gomma (da u quechua)
- Ranch (da u quechua)
- Chapulin (da u Nahuatl)
- Gum (da u Nahuatl)
- chili (da u Nahuatl)
- Corn (da u quechua "choccllo")
- Cigar (da maya)
- Coca Cola (da u quechua "kuka")
- Condor (da u quechua "cúntur")
- Coyote (da u Nahuatl "coyotl")
- Amicu (da u Nahuatl)
- Guacamole (da u Nahuatl)
- Guano (da u quechua "wánu" chì significa fertilizante)
- Iguana (da l'Antillean)
- Chjama (da u quechua)
- Pappagallo (d'urigine caraibica)
- Saccu (da l'Antillean)
- Malon (di i Mapuche)
- Corn (da u Taíno "mahís")
- Maraca (da Guaraní)
- Amicu (da u quechua "mati")
- Rhea (da Guaraní)
- Ombù (da Guaraní)
- Avucatu (da u quechua)
- Pampa (da u quechua)
- Babbu (da u quechua)
- Papaia (d'urigine caraibica)
- Sac à main (da u Nahuatl)
- Canoa (d'urigine caraibica)
- Cougar (da u quechua)
- Quena (da u quechua)
- Tamale (da u Nahuatl)
- Tapioca (di u tupí)
- Tomate (da u Nahuatl "tomatl")
- Tucanu (da Guaraní)
- Vicuña (da quechua "vicunna")
- Yacaré (da Guaraní)
- Yucca (da u Taino)
Più Americanismi (spiegatu)
- Avucatu. Stu fruttu, chjamatu ancu avucatu, vene da u centru di ciò chì hè oghje u Messicu. U so nome vene da a lingua Nahuatl, una lingua prima di a cultura Azteca. Attualmente l'avucatu hè cultivatu in e zone tropicali è hè esportatu in tuttu u mondu.
- Barbecue. Hè l'usu di cucinà e carni suspesi nantu à un rack sopra à e brace, chjamatu ancu una griglia. A parolla barbecue vene da a lingua Arawak.
- Arachide. Chjamatu ancu arachidi, hè un legume, vale à dì, una forma di sumenti chì hè cuntenuta, in questu casu, in una baccala. L'europei a sapianu durante a cunquista di l'America, postu ch'elli eranu cunsumati in Tenochtitlan (l'attuale Messicu). U so nome vene da a lingua Nahuatl.
- Canarreo. Inseme di canali marittimi chì si formanu vicinu à a costa. Hè una spressione chì hè aduprata in Cuba.
- Canoa. Sò barche strette chì si movenu remendu. I populi indigeni i custruìanu cù legnu di betula è usavanu a linfa di l'arburu. À a mità di u XXu seculu sò stati fabbricati in alluminiu è attualmente in fibra di vetru.
- Caoba. Legnu di certi arburi di a zona trupicale di l'America. Hà un culore rossu scuru chì u distingue da l'altri tippi di legnu. Sò aduprati in ebanisteria (custruzzione di mobuli in legnu) perchè sò facili da travaglià è perchè sò resistenti à i parassiti è à l'umidità. E più belle chitarre sò ancu fatte di acajanu.
- Ceiba. Arburu fiuritu caratterizatu da i stinci chì i ghjovani esemplari anu nantu à u troncu. Abitanu in e fureste tropicali di ciò chì hè oghje u Messicu è u Brasile.
- Cioccolatu. Nè a cicculata nè u cacao ùn eranu cunnisciuti fora di l'America prima di a cunquista. I populi originali di u Messicu l'anu cunsumata cum'è bevanda, è a so cunsumazione senza restrizioni hè stata un premiu per i guerrieri i più impurtanti di a cultura messicana. Hè stata aduprata cum'è valuta di scambiu trà e diverse culture. L'europei u cunniscianu grazia à u quartu viaghju di Cristofanu Culombu in u 1502 è aduttonu u so nome.
- Lucciole. Chjamatu ancu tucu-tucus, u so nome scientificu hè pyrophorus. Hè un insettu bioluminiscente (pruduttore di luce) ligatu à e lucciole ma cù duie luci vicinu à a testa è una nantu à l'addome. Vivenu in e zone boscose di l'America, in e zone calde cume i tropichi è i subtropici.
- Colibri Trà e più chjuche spezie d'uccelli chì esistenu. Quand'elli sò stati scuperti in America, sò stati cacciati da i europei senza cura per aduprà e so piume cum'è decoru per l'accessori di costume, purtendu à l'estinzione di varie spezie.
- Amaca o amaca. Hè una tela allungata o rete chì, ligata da e so estremità à punti fissi, ferma suspesu. E persone si trovanu nantu à elli, aduprendu per riposà o dorme. A parolla amaca vene da a lingua Taíno, chì esistia in l'Antiglie durante u tempu di a cunquista. L'amache sò state aduprate in America è sò state aduttate dapoi u XVIu seculu da i marinari, chì anu prufittatu di a mubilità di l'amaca: si move cù a barca è a persona chì dorme in questu ùn pò micca cascà, cum'è accaderia cù un lettu fissu.
- Uraganu. Fenomenu meteorologicu chì hà una circulazione chjusa intornu à un centru di bassa pressione. Venti intensi è pioggia si producenu. Sò fenomeni tipichi di e zone tropicali, per quessa l'incontru di i Spagnoli cun elli hè accadutu durante a culunizazione di a regione centrale di u cuntinente americanu.
- Jaguar o jaguar. Felinu di u genaru di e pantere. U nome vene da a parolla "yaguar" chì in Guarani significa bestia. U so culore di mantellu pò varià da giallu pallidu à marrone rossu. Hà dinò macchi arrotondati chì li permettenu di camuffassi. Sembra assai à u leopardo ma hè più grande. Vive in e giungle è e fureste americane, vale à dì chì i Spagnoli ùn l'anu micca cunnisciutu prima di a cunquista, è avianu da amparà u so nome da Guaraní.
- Poncho. Stu vistimentu riceve u so nome da u quechua. Hè un rettangulu di stoffa pesante è spessa chì hà un foru in u so centru per mezu di u quale passa a testa, permettendu à u pannu di appende sopra à e spalle.
- Tabaccu. Sorprendentemente, i populi europei ùn anu micca usatu tabaccu prima di a cunquista. In Auropa hà cuminciatu à esse adupratu à u XVIu seculu. Tuttavia, si crede chì in America era cunsumatu ancu trè mila anni nanzu à Cristu. I populi nativi l'anu aduprata per fumà, mastucà, manghjà, beie è ancu per fà unguenti per varie funzioni medicinali.
Vede ancu:
- Quechuismi
- Parolle Nahuatl (è u so significatu)
Seguitate cù:
Americanisimi | Gallicismi | Latinisimi |
Anglicisimi | Germanisimi | Lusismi |
Arabisimi | Ellenisimi | Messicismi |
Arcaismi | Indigenisimi | Quechuismi |
Barbaresimi | Talianisimi | Vasquismi |