Combustibili alternativi

Autore: Peter Berry
Data Di Creazione: 19 Lugliu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 13 Maghju 2024
Anonim
CARBURANTI ALTERNATIVI. Come risparmiare.
Video: CARBURANTI ALTERNATIVI. Come risparmiare.

Cuntenutu

U Combustibili alternativi cusì chjamatu perchè sò stati cuncipiti principalmente cum'è alternative à usu di i combustibili fossili in i mezi di trasportu.

A carburante Hè un materiale chì hà a capacità di liberà energia in forma di calore, attraversendu un prucessu violentu di ssidazione.

U i carburanti liberanu energia perchè, rompendu i ligami chimichi di e so molecule, l'energia chì detene sti ligami hè libera. Questa energia hè chjamata energia di ligame è hè una energia putenziale, vale à dì, affetta qualsiasi ogettu fora di a molecula stessa. U mumentu chì l'energia hè liberata, in u casu di i carburanti hè cunvertita in calore.

Questa energia termica (calore) pò esse aduprata in vari modi:

  • Direttamente cum'è calore (energia termica): Eccu ciò chì accade per esempiu quandu adupremu legna (combustibile) per accende un focu.
  • Trasfurmendu lu in muvimentu (energia meccanica): I mutori sò dispositivi chì permettenu l'energia liberata da i carburanti da aduprà per spustà vari oggetti. Per esempiu, quandu usemu benzina (carburante) chì attraversu u mutore pò spustà una vittura. Tuttavia, micca tutta l'energia hè aduprata è a combustione produce sempre energia termica (calore).

Perchè sò necessarii?

I carburanti tradiziunali, cum'è quelli derivati ​​da u carbone è quelli derivati ​​da u petroliu (benzina, gasoil, ecc.) Liberanu gasu durante a combustione diossidu di carbonu, què hè tossicu in grande cuncintrazioni.


Inoltre, ancu quandu ùn hè micca in cuncintrazioni significative, produce piove acide, dannighjendu e piante è influenzendu a qualità di u terrenu. D'altra parte, u diossidu di carbonu in l'atmosfera forma un stratu chì permette à u calore di u sole di entre ma impedisce a so surtita, cuntribuendu cusì à l'effettu serra è u riscaldamentu climaticu.

U mira di carburanti alternativi hè di furnisce una fonte di energia pulita è durevule, vale à dì, ùn vene micca da risorse Ùn rinnovabile, cum'è l'oliu.

I carburanti alternativi sò relativamente novi è attualmente e tecnulugie necessarie per a so pruduzzione è l'usu sò sempre in fasi preliminari di sviluppu. Dunque, ancu se parechji combustibili alternativi sò attualmente aduprati, assai di elli necessitanu sempre più energia per a so pruduzzione di quella ottenuta da a combustione. Tuttavia, i so usi pussibuli sò sempre investigati postu chì si considera chì cù a tecnulugia adatta a so prestazione migliurà.


  • Vi pò serve: Esempii di Carburanti in a vita d'ogni ghjornu

Esempii di carburanti alternativi

BTLBiodiesel
IdrogenuBioetanolu
Carburante elettricuCTL
  1. BTL: Biomasse à liquidu. L'acronimu BTL vene da l'inglese "Biomasse à Liquidi". U biomasse hè materia viva, vale à dì urganismi. BTL hè un tipu di carburante sinteticu simile à i combustibili fossili (benzina, cherosene, o diesel) chì hè pruduttu da e piante.
  2. Idrogenu: Hè a molecula a più simplice è a più chjuca: duie atomi idrogenu. Si combina cù l'ossigenu è altre sostanze da aduprà cum'è carburante. U vantaghju di aduprà sta sostanza cum'è carburante hè chì ùn emette micca gasi inquinanti. U svantaghju hè chì ùn hè micca naturale di rigalu. Per questa ragione, più energia hè aduprata per prudutela chì pò esse recuperata in combustione. Pò esse adupratu in e pile à combustibile per generà elettricità o calore. Pò esse ancu brusgiatu in i motori à combustione.
  3. Carburante elettricu: E vitture capaci di aduprà l'elettricità cum'è carburante sò attualmente fabbricate. U vantaghju hè chì l'elettricità ùn emette micca gasi tossichi. U peghju hè chì i veiculi cun autonumia sufficiente ùn sò ancu stati creati. Chì un veiculu sia autonomu significa chì pò viaghjà un gran numeru di chilometri senza rifornimentu. Questu ùn accade micca cù e vitture elettriche. Inoltre, poche cità anu un sistema dispunibule per ricaricà questi veiculi, mentre a benzina hè dispunibule in u mondu.
  4. Bioetanolu: Hè etanolu (pruduttu alcolu di fermentazione) chì si pò uttene da colture cum'è u granu o a soia. Hè un prughjettu favuritu di carburante alternativu perchè u so materia prima hè facilmente rinnovabile. Tuttavia, ci hè ancu una pusizione critica chì accusa l'usu di e culture in a produzzione di carburante per l'aumentu di i prezzi di l'alimentu. Inoltre, ùn hè ancu statu cunfirmatu chì ùn produce micca gas tossicu. Tuttavia, hè altamente probabile chì, se emette gasi tossichi, saranu in una misura assai minore di combustibili fossili. In u listessu modu chì accade cù l'idrogenu, un altru di i svantaghji di u bioetanolu hè chì l'energia chì hè aduprata attualmente in a so pruduzzione hè più grande di quella ottenuta da u carburante.
  5. Biodiesel: Carburante liquidu chì hè pruduttu specificamente da lipidi, vale à dì, olii vegetali è grassi animali. A differenza di u bioetanolu, ùn hè micca pruduttu da fermentazione ma da esterificazione è transesterificazione. E materie prime sò generalmente oliu di colza, oliu di palma è camelina. U grassu animale hà u svantaghju di pruduce un biodiesel chì si solidifica à temperature più alte di e desiderate.
  6. CTL: Carbone à liquidu. U Carbone pò diventà un liquidu furmatu da idrocarburi grazia à un prucessu chimicu chjamatu prucessu Pott-Broche. Un solvente à alta temperatura è alta pressione hè adupratu nantu à u carbone. L'idrogenu hè allora aghjuntu è u pruduttu continua à esse raffinatu.



Oghje Interessante

Omonimi in inglese
Materia
Gassi tossichi