Muntagne, altipiani è pianure

Autore: Peter Berry
Data Di Creazione: 12 Lugliu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 10 Maghju 2024
Anonim
I rilievi e le pianure d’Europa
Video: I rilievi e le pianure d’Europa

Cuntenutu

U moutains, u altipiani è u piaghja sò caratteristiche topografiche cumuni in a crosta terrestre è prisentanu à vari gradi in i cinque cuntinenti. Sò distinti l'uni da l'altri per l'altitudine righjuntu è da a forma specifica di i so rilievi.

Umoutains Sò elevazioni naturali di u terrenu terrestre, più alti di 700m in quantu à a so basa è capaci di esse raggruppati in catene montuose, catene montuose o vulcani. L'urigine di ste elevazioni hè duvuta à pieghje di a crosta terrestre per via di dinamiche tettoniche, più tardi delineate da l'azione esogena di u tempu è di l'erosione. Inseme, e muntagne occupanu u 24% di a litosfera è coprenu u 53% di u cuntinente asiaticu, u 58% di u cuntinente americanu, u 25% di quellu europeu, u 17% di l'Oceania è u 3% di l'Africa. Si stima chì 10% di a pupulazione umana campi in muntagna è chì tutti i fiumi di u mondu sianu uriginarii.

AltipianiD’altronde, o altipiani, sò una spezia di cumbinazione trà muntagne è pianure. Situati à più di 500m d'altitudine, sò pianure ampie è elevate chì devenu a so origine à movimenti tettonici è prucessi erosivi in ​​materiali debuli, chì danu origine à a pianura. In parechji casi hè dovutu à l'emergenza di altipiani vulcanichi sottumarini. L'altipiani anu di solitu vari landforms chì sò dati à nomi lucali diversi, cum'è l'altiplanu, a butte, o a chapada.


E pianureInfine, sò grandi spazii di terra piatta o cun ondulazioni assai poche, di solitu in fondu di valli, in cima di altipiani o altipiani, o à u livellu di u mare, in generale mai più di 200 metri. Parechje pianure sò economicamente impurtanti per l'umanità, postu chì in elle si producenu colture è pascoli postu chì l'accessibilità di a so superficia facilita u transitu è ​​a pupulazione di a stessa.

Esempii di muntagne

  1. U monte Éverest, in l'Himalaya. A più alta muntagna di a Terra, à 8848 metri d'altitudine, si trova à a fruntiera trà a Cina è u Nepal, è custituisce un massicciu muntagnosu cù l'altri picchi vicini cum'è Lhotse (8516 m), Nuptse (7855 m) è Changtse (7580 m). Arrampicalla hè una di e grandi sfide in a vita di l'alpinisti prufessiunali è hè statu solu in u 1960 chì una squadra d'alpinisti cinesi hà raghjuntu a cima in a so cresta nordica.
  2. Parcu Naziunale Cerro el Ávila. Chjamata dinò Waraira-repano, a so voce uriginale originale, è situata in u nordu di a cità venezuelana di Caracas, capitale di u paese, sta muntagna separa a cità da u mare di i Caraibi è da a costa, circundendu la è diventendu un simbulu ricunnisciutu di u cità. Hè un Parcu Naziunale dutatu di una funiculare è di numerosi percorsi di camminata, è ancu di cime chì varianu da 120 à 2765 metri sopra u livellu di u mare.
  3. Aconcagua. Situatu in a pruvincia di Mendoza, in Argentina, è chì face parte di a catena muntosa frontale di l'Ande, hà un'altitudine di 6.960,8 metri sopra u livellu di u mare è hè u più altu piccu in America, è u più altu di u mondu dopu l'Himalaya. U 1u di ghjennaghju di u 2000, da u so puntu culminante, l'attrice è giurnalista italo-argentina Victoria Manno hà mandatu un missaghju à l'umanità di pace, solidarietà è difesa di i debuli, cunnisciutu cum'è "Umanità Chjama à Attenzione".
  4. U vulcanu Chimborazo. Hè a muntagna è u vulcanu più altu di l'Equadoru, è u puntu più luntanu da u centru di a terra chì esiste, vale à dì u più vicinu à u spaziu, per via di e caratteristiche di u diametru di a Terra à quella latitudine. A so ultima eruzione hè stimata in 550 d.C. è si trova in l'Ande centrale, à 150 km da a capitale equatoriana. A so altezza sopra u nivellu di u mare hè di 6263,7 m. À propositu di sta muntagna, Simón Bolívar hà scrittu u so famosu "U mo deliriu nantu à Chimborazo".
  5. U Huascaranu. Massivu innevatu di l'Ande peruviane chì hà trè cime: nordu (6655 mslm), sud (6768 mslm) è est (6354 mslm). U summit sud hè u puntu più altu di tuttu u Perù è di a zona intertropicale sudamericana, chì ne face u quintu monte più altu di u cuntinente è, incidentalmente, u locu di a terra cù l'attrattiva gravitazionale minima chì esiste.
  6. I Cotopaxi. Un altru di i vulcani più famosi in Ecuador, hà un'altitudine di 5.897 metri sopra u livellu di u mare è hè unu di i più attivi in ​​u mondu. Si trova à 50 km à u sudu di Quito è a so ultima eruzione maiò hè stata in u 1877. U so nome, in lingua indigena, significa "Tronu di a luna".
  7. U Mont Blanc. U "monte biancu" hè una muntagna di granitu à 4810 metri d'altitudine, u più altu di tutta l'Europa è u puntu più altu di a catena muntosa di l'Alpi. Hè circundatu da valli cù numerosi ghiacciai è face parte di un massicciu omonimu, à u cunfini trà l'Italia è a Francia. Hè una destinazione turistica privilegiata per snowboard, sci è escursioni, è dapoi u 1965 hè attraversata da u tunnel Mont Blanc di 11,6 km di lunghezza.
  8. U Kanchenjunga. A terza muntagna più alta di u mondu, alta 8586 metri, hè a più alta in India è a seconda in Nepal. Hà cinque cime di altezza simile, da quì u so nome traduce "I cinque tesori di e nevi", chì secondu a tradizione rapresentanu i repositori sacri di Diu: oru, argentu, gemme, cereali è libri sacri.
  9. Kilimanjaro. Situatu à u norduveste di a Tanzania è cumpostu da trè vulcani inattivi: Shira (à punente, 3962 metri sopra u livellu di u mare), Mawenzi (à est, 5149 metri sopra u livellu di u mare) è Kibo (à u centru, 5892 metri sopra u livellu di u mare) ), ste muntagne sò famose per u so ghjacciu perpetuu chì, dapoi a mità di u 20u seculu, anu avutu una drammatica riduzzione di spessore. A so vetta hè stata raggiunta in u 1889, essendu u puntu più altu di tutta l'Africa. Dapoi u 1975 hè un Parcu Naziunale,
  10. Munti Shinn. Sta muntagna alta di più di 4661 metri si trova in l'Antartide, in a zona internaziunale. Hè statu scupertu in u 1958 durante i voli di ricunniscenza è hà chjamatu u tenente cummandante Conrad S. Shin, chì hà fattu u primu atterraghju à u Polu Sud Geograficu.

Esempii di plateaus

  1. Jujuy Puna. St'altupianu in u nordu di l'Argentina, in una parte di e pruvince di Jujuy, Salta è Catamarca, face parte di l'altupiani andini da i quali hè fratturatu per via di una seria di muntagne è depressioni. Sorge da circa 3700 metri sopra u livellu di u mare à 3200.
  2. L'Altiplanu Andinu. Cunnisciuta ancu cum'è Meseta del Titicaca o Meseta del Collao, hè una grande pianura alta (3800 metri sopra u livellu di u mare) in a catena muntosa andina, chì si stende trà una parte di i territorii di Bolivia, Argentina, Cile è Perù. In questu locu sò originate diverse civiltà antiche, cum'è u Tiahuanaco è face parte di a regione cunnisciuta cum'è Puna.
  3. Auyantepuy. U so nome in lingua Pemón significa "Muntagna di u Diavule" è hè u più grande tepui (hè à 2535 metri sopra u livellu di u mare è hà 700 km2 superficie) è famosu da u Parcu Naziunale di Canaima in u sudu di u Venezuela. I tepuis sò altipiani di altezza variabile è internu cavu, in u quale si svolge un ecosistema evolutivamente diversu da l'ambienti, eccu perchè sò cunsiderati gioielli di biodiversità tropicale. A cascata più grande di u mondu, l'Angel Falls, casca ancu da a superficia di l'Auyantepuy.
  4. Puna di Atacama. Plateau du désert à 4.500 metri d'altitudine chì si stende nantu à una superficia di 80.000 km2, à a fruntiera argentina-cilena. Hè attraversatu da varie basse elevazioni rispettu à l'altupianu, frà i quali spiccanu parechji vulcani. Hà un rilievu diversu è numerosi fiumi chì, per a maiò parte, ùn ghjunghjenu micca à u mare.
  5. Plateau Tibet. Cunnisciutu cum'è Plateau Tibetano-Qinghai, hè una steppa arida chì occupa gran parte di a Regione Autonoma Tibetana, è face parte di l'India è di a Cina. Occupa una superficia di 1000 km di larghezza per 2500 di lunghezza, à un'altitudine media di 4500 metri sopra u livellu di u mare, eccu perchè hè cunsideratu u più altu pianu esistente: u "tettu" di u mondu.
  6. L'altupianu centrale. A maiò parte di a penisula iberica (guasi 400.000 km2) U spagnolu hè situatu annantu à questu altupianu di 600 metri sopra u livellu di u mare, a più antica unità di rilievu di a regione. Pende assai pocu versu l'Oceanu Atlanticu è hà un clima mediterraneu cuntinentalizatu. Hè suddivisa in nordu è sud da una catena muntosa chjamata Sistema Centrale.
  7. Massivu di Brasilia. Inseme cù u massicciu di a Guiana, hè un gigantescu pianu cuntinentale, unu di i più antichi di u pianeta, di i trè chì custituiscenu l'America Meridionale (cù u massicciu patagonicu). Situatu in u centru-livante di u cuntinente, questu altupianu hà un clima caldu è umidu, è l'Amazonia è i fiumi Plata attraversanu e so linee di faglia.
  8. Massivu di a Guiana. Chjamatu ancu u Scudu di a Guiana, hè un altipianu cuntinentale estremamente anticu chì si estende versu u norduveste di u cuntinente sudamericanu in una parte di u territoriu di Venezuela, Guyana, Suriname, Brasile è Guyana francese. I so limiti sò u fiume Orinoco à u nordu, è a furesta amazzonica à u sudu, essendu una di e regioni cù a più grande biodiversità in u mondu.
  9. Plateau Atherton. Plateau situatu in Australia, cù una superficia di 32.000 km2 estremamente favurèvule per l'attività di l'allevu. Cù una altezza media trà 600 è 900 metri sopra à u livellu di u mare, u so terrenu vulcanicu è l'irrigazione da u lavu Tinaroo (diga da u fiume Barron), hè un locu assai fertile cù ricchi dipositi di stagnu.
  10. Altiplano cundiboyacence. Coprendu una superficie di 25.000 km2 À una altitudine media di 2.600 metri sopra u nivellu di u mare, a cità di Bogotà, a capitale di u paese, si trova annantu à questu altupianu culumbianu.

Esempii di piaghja

  1. Pianura di Dōvai. Questa pianura alluviale custiera hè stata furmata da l'azzione di i fiumi Shigenobu è Ishte, annantu à l'isula giappunese di Shikoku. Si stende circa 20 km est-ovest è 17 nord-sud, abitata da e cità di Matsuyama è Toon.
  2. Pianura di l'Europa orientale. Cunnisciuta ancu cum'è a pianura russia, copre circa 4.000.000 km2 À una media di 170 metri sopra u nivellu di u mare, forma a Grande Pianura Europea, inseme cù a pianura di l'Europa di u Nordu, a zona di muntagne a più libera di tutta a regione. Si tratta di i territorii di numerosi paesi: Germania, Russia, Estonia, Lettonia, Lituania, Bielorussia, Ucraina, Polonia, Moldavia è a parte europea di u Kazakistan.
  3. Pianura nordeuropea. L'altra cumpunente di a Grande Pianura Europea, si stende da u Balticu è u Mare di u Nordu à l'altupiani di l'Europa Centrale. L'elevazione di u so terrenu varieghja trà 0 è 200 metri sopra u livellu di u mare, spartuta trà Belgio, Olanda, Danimarca, Germania è Polonia, è tutta a Republica Ceca.
  4. Regione di a Pampa. Una pianura gigantesca chì si stende trà una parte di i territorii di l'Argentina, l'Uruguay è u Brasile. Hè una di e regioni più fertili di a pianeta, data a so alta irrigazione d'acqua è a so assenza di fureste. U so nome vene da a parolla quechua per "pianura trà muntagne".
  5. Sandur o Spulà glaciale. Si tratta di pianure sedimentarie chì i strati provengono da a fusione di i ghiacciai in i bacini assuciati à a regione. Di solitu cuntenenu ghiaia è altri materiali lavati da l'acqua di fusione, cusì ponu ghjunghje à 100 m di spessore è allargassi per parechji chilometri intornu. Un esempiu di questu hè u Skeiðarársandur in Islanda.
  6. Pianura di Lelant. Una pianura fertile in l'isula greca di Eubea, a scena à l'VIII seculu a.C. di e guerre Lelantine per u so pussessu. Tale era a so ricunniscenza chì durante u Medievu era riferita in documenti cum'è Lilanto, a pianura chì porta à l'Attica.
  7. Regione Llanos. Situata in a zona centrale di u Venezuela è di grande impurtanza bestiame è agricula, sta regione hà avutu un rolu ecunomicu chjave in u paese prima di l'iniziu di sfruttamentu di l'oliu in u 1917, quandu l'esodu rurale l'abbandunò. Hè attualmente una regione rurale scarsamente populata chì si estende per e pruvince di Guárico è Apure (circa 142.900 km2).
  8. Pianura abissale. Coprendu u 40% di u fondu oceanicu, ste pianure sottumarine si trovanu à prufundità uguale o menu di 200 m, da a costa è versu regioni di poca attività solare, bassa presenza di nutrienti è alte pressioni, cunnisciute cum'è trincee abissali. Sò e zone principali di sedimentazione di u pianeta è coprenu a crosta oceanica.
  9. E Grandi Pianure. Situatu in l'America di u Nordu, nantu à un altipianu largu è altu chì si estende trà i stati di Coahuila (Messicu), Alberta, Saskatchewan è Manitoba (Canada) è u Novu Messicu, Texas, Oklahoma, Colorado, Kansas, Nebraska, Wyoming, Montana, Dakota Sud è u Dakota di u Nordu (Stati Uniti). Hè una regione di sfruttamentu animale è agriculu, ricca in idrocarburi cum'è u carbone è u petroliu, chì soffre di siccità severe è timpeste di sabbia ogni 25 anni o più.
  10. Pianura di Kur-Araz. Hè una vasta depressione in u territoriu di l'Azerbaigian definita da e valle di i fiumi Kur è Aras, à punente di u Mari Caspiu è à nordu di i Muntagni Talysh. Si stende in a Pianura Lenkoran finu à u territoriu di l'Iran.

Vi pò serve:


  • Esempii di Foreste
  • Esempii di Ghjungle
  • Esempii di Deserti


A Più Lettura

Verbi in Inglese è Spagnolu
Verbi Transittivi è Intransittivi
Gas Inerti