Cuntenutu
U valori estetichi sò quelli valori per i quali hè ghjudicatu se qualcosa hè bellu o micca.
Tuttavia, l'estetica, una disciplina filosofica chì studia u cuncettu di bellezza, arte è e so diverse manifestazioni, hà osservatu chì sti valori cambianu secondu ogni cultura, sucietà, tempu storicu è ancu frazzioni di a sucietà. Dunque, ciò chì hè cunsideratu cum'è un'opera d'arte in un certu tempu in una certa sucietà, pò esse micca in un altru tempu.
Quandu simu di fronte à l'espressioni estetiche di altre culture assai luntane da a nostra, per apprezzà l'opere d'arte duvemu tene contu di i valori estetichi à i quali rispondenu.
D'altra parte, u valore esteticu si applica à tutte e creazioni di una sucietà, micca solu à l'arte. In l'oggetti industriali, i valori estetichi si manifestanu per mezu di u cuncezzione. A maiò parte di e persone modificanu ancu u so aspettu fisicu rispondendu à i valori estetichi di a so cumunità.
I valori estetichi dipendenu in una certa misura da u ghjudiziu persunale. Tuttavia, a soggettività di ogni individuu si sviluppa in un cuntestu suciale specificu. Per questa ragione, i ghjudizii persunali in materia estetica ùn sò di solitu radicalmente diversi da quelli di a sucietà.Ancu quandu i cambiamenti rivoluzionarii sò fatti in l'arte, ponu esse disseminati solu quandu ci hè un gruppu chì sparte i stessi valori estetichi di u creatore.
Quandu si parla opere d'arte "classiche" vulemu dì chì i valori estetichi chì raprisenta sò sempre validi oghje. Tuttavia, ci hè a pussibilità chì e ragioni per chì certe opere sò state apprezzate à l'epica ùn ponu esse e listesse ragioni per chì sò apprezzate avà. In altre parolle, ancu se valori estetichi simili sò sempre validi, l'impurtanza data à ognuna di elle pò esse relativamente diversa.
Esempii di valori estetichi
- U tragicu: In estetica si riferisce à l'inevitabilità di una risoluzione negativa à i cunflitti, l'impossibilità di fà una scelta soddisfacente. Esempiu: a pezza Edipu Rex hè tragica.
- U sublime: Quellu chì offre una elevazione straordinaria. I filosofi l'associanu spessu à e manifestazioni più impunenti di a natura, ma hè ancu adupratu per valurizà l'arti. Esempiu: i tramonti in muntagna sò sublimi.
- U ridiculu: Hè ciò chì hè fora di tempu è spaziu, ciò chì hè fora di locu. U ridiculu pò esse cunsideratu una valutazione estetica negativa. Tuttavia, hè una risorsa di generi comichi. Esempiu: Mr. Bean hè ridiculu.
- L'elegante: L'eleganza oghje hè assuciata à a simplicità, mentre chì in altri tempi era assuciata à u lussu. Hè unu di i valori estetichi chì dipende u più da i cambiamenti suciali. Esempiu: i vestiti scuri sò eleganti.
- U slim: Hà da fà cù e figure verticali, e magre è allungate, mantenendu sempre a grazia. Esempiu: i mudelli sò magri.
- U còmicu o divertente: Quellu chì causa l'ilarità in u receptore. Pò esse à tempu un valore esteticu pusitivu è negativu. Esempiu: Don Chisciotte ùn hè più divertente per mè.
- L'intrattenimentu: Quellu chì mantene a nostra attenzione. Per esempiu: sta seria televisiva hè divertente.
- L'armuniosu: Qualcosa di prupurziunale chì provoca una sensazione piacevule. Esempiu: i sapori di stu piattu sò armoniosi.
- U magnificu: Rapresentazioni di divinità è ancu di suvrani (rè, presidenti, papa) indicanu a magnificenza. Esempiu: u ritrattu di Anne de Cléveris, di Hans Holbein u Ghjovanu, hè magnificu.
- L'impunente: Quellu chì ci face sente chjucu in paragone. Ancu se questu valore esteticu pò esse cunsideratu in quantu à i paisaghji naturali, pò ancu esse unu di i principii chì guvernanu l'architettura è altre forme culturali. Esempiu: l'acquedotti Rumani sò impressiunanti.