Beni Publici è Servizii

Autore: Peter Berry
Data Di Creazione: 16 Lugliu 2021
Aghjurnamentu Di Data: 9 Maghju 2024
Anonim
17.  I BENI PUBBLICI
Video: 17. I BENI PUBBLICI

Cuntenutu

Hè chjamatu in economia beni è servizii à l'inseme di prucessi è sforzi umani chì u scopu finale hè di suddisfà i bisogni di un individuu, di una cumunità o di tutta a spezia.

Di solitu sò trattati cum'è una categuria cumuna in termini di pianificazione macroeconomica o suciale, ma rapprisentanu dui segmenti distinti, ancu se micca disconnessi da l'attività umana in e società.

Vede ancu: Chì sò l'imprese publiche?

Differenza trà beni è servizii publichi è privati

U beni publichi è servizii sò quelli chì ùn appartenenu micca à alcuna entità o urganizazione particulare di a sucietà, ma ponu esse goduti da tutti i cittadini è sò, dunque, amministrati da u Statu, postu chì facenu parte di u vacca publica.

In questu differenu principalmente da u beni è servizii privati, chì sò u patrimoniu di entità private è associazioni o individui, o, in casu di servizii, sò offerti da elli.


In fatti, i beni publichi ùn sò micca alienabili, eccettu per e decisioni pulitiche cuncurdate da l'agenzie di u Statu (privatizazione). E ancu cusì hè di solitu qualcosa di difficile da accettà da a ghjente.

Hè nurmale per i servizii publichi, per esempiu, avè tassi d'accessu suciali o stabiliti micca basati annantu à l'accumulazione di capitale (prufittu), ma à a mera sustenibilità di u serviziu, per rende lu più accessibile à tutti. In certi paesi sti servizii sò ancu gratuiti. Invece, i servizii privati ​​sò destinati à esse economicamente redditizi: arricchisce quelli chì li esercitanu è li permettenu di accumulà capitale individuale.

Tipi di servizii publichi

Una distinzione hè fatta trà dui tippi di beni publichi è servizi, à dì:

  • Divisibile. Quelli chì ponu esse distribuiti trà a pupulazione, vale à dì, chì ogni individuu o gruppu pò cunsumà una certa quantità è misurabile, per esempiu, imposte nantu à u redditu.
  • Indivisibile. Quelli servizii chì sò furniti à tutta a populazione in modu uguale è chì u so cunsumu ùn esaurisce micca scorta dispunibule da ellu. Un esempiu di questu hè i servizii cunsulari.

Esempii di beni publichi

  1. Infrastruttura stradale. E strade, autostrade è altre infrastrutture publiche chì cunnettanu i sfarenti anguli di un paese sò di solitu di pruprietà di u Statu, ancu quandu l'amministrazione è a manutenzione sò trasferite à una sucietà privata. Ma postu chì sò beni immubiliari, chì ùn ponu micca esse cacciati, sò pruprietà publiche è ci sò di solitu ministeri incaricati di questu.
  2. U spettru radio. U spettru radioelettricu di un paese, attraversu u quale sò trasmesse e varie onde radio è televisive, hè un beni irrevocabilmente publicu, u sfruttamentu di u quale si verifica quandu u Statu cuncede cuncessioni à imprese private per trasmette a so rispettiva programmazione.
  3. U materiale di guerra. I veiculi, l'armi di guerra, l'uniforme è altre pruviste richieste da l'istituzione militare, incaricata di difende a suvranità territoriale, sò beni insustituibili di u Statu.
  4. Pattuglie di polizia è camion di pompieri. Cum'è queste organizzazioni sò normalmente parte di i servizii publichi, i so attrezzi di travagliu è i veiculi speciali facenu parte di a pruprietà di u Statu.
  5. U spaziu aereu naziunale. Nuddu in un paese pò cumprà l'aria o u celu, chì sò beni, per chjamalli in qualchì modu, appartenendu solu à u Statu. Hè per quessa chì quandu un aeroplanu entra in u celu di un altru paese, hè sottumessu à e leggi di quellu territoriu.
  6. Spazi publichi. I siti di memoriale, e piazze, a casa presidenziale, i parchi publichi è tutti i beni di a cumunità naziunale sò pruprietà publica.
  7. Riserve naturali. Riserve forestali è grandi fureste prutette, Parchi Naziunali è tutta a so estensione di terra sò di pruprietà di u Statu è ùn sò di solitu mai in vendita, postu chì in parechji casi sò ancu un Patrimoniu Mondiale.
  8. U patrimoniu di l'imprese publiche. Tuttu ciò chì hè u patrimoniu di qualsiasi sucietà di u Statu serà, necessariamente, ancu pruprietà publica. Cusì, tutti i scrivani di un Ministeru sò di solitu di u Statu è ùn appartenenu à alcunu individuu isolatu.
  9. Fondi publichi. U soldu (e fatture fisiche è e munete) di un paese, ben chì raprisenti ricchezze publiche è private senza distinzione, hè a pruprietà materiale di u Statu esclusivu. Hè per quessa chì ùn si pò micca emette e so propie banconote, postu chì ùn appartenenu micca solu à noi ma à tutta a cumunità di u paese.
  10. Copyright. Dopu un certu periudu di tempu, chì a so estensione varieghja secondu a legislazione di i paesi, u copyright di opere d'arte, di letteratura, di musica o di ogni tipu diventanu parte di u patrimoniu naziunale è, per estensione, di l'umanità.

Esempii di servizii publichi

  1. Elettricità. In parechji paesi hè nurmale chì a sucietà elettrica sia di pruprietà intera o maggioritaria di u statu. Cusì, i tassi di elettricità più amichevuli ponu esse offerti à a populazione è stu serviziu di basa indispensabile per a vita cuntempuranea pò esse cuntrullatu puliticamente.
  2. Identificazione è immigrazione. L'emissione di passaporti, biglietti d'identità, carte è tutti i tipi di documenti d'identificazione per cittadini naziunali o stranieri residenti o in transitu in u territoriu di un paese, hè un serviziu esclusivamente publicu chì hè gestitu da l'uffizii statali pertinenti.
  3. Rapresentazione cunsulare. Tutti i cittadini di un paese chì campanu in una nazione straniera sò legalmente è logisticamente rappresentati da un'ambasciata, un consolatu è vari organi diplomatici chì offrenu servizii publichi burocratichi è legali è ancu assistenza in una emergenza naziunale.
  4. Legalizazione di a documentazione. A certificazione di l'uriginalità di certi ducumenti ghjuridichi, cum'è cuntratti, diplomi accademichi, ecc., Si face sottu à u sguardu di u Statu. Diversi enti publichi sò incaricati di certificà per iscrittu l'uriginalità di detti documenti o di certificà a so firma, agendu cum'è garante di l'equità.
  5. Travagliu ghjudiziariu. I prucessi ghjudiziari, sia civili, criminali, custituziunali o di ogni genere sò di rispunsabilità esclusiva di u Statu, dunque hè un serviziu chì furnisce à i so cittadini, salvaguardendu u cumplimentu di i so diritti è doveri, per assicurà u quadru ghjuridicu è u reguli ghjuridichi di u ghjocu.
  6. Acqua currente. Stu serviziu hè ancu di solitu publicu in parechji paesi, eccettu quelli chì anu patitu onde di privatizazione. Questu hè chì i servizii essenziali per a vita urbana, cum'è l'elettricità o l'acqua, anu un impattu direttu nantu à u benessere minimu di a pupulazione è i so diritti umani, perciò ùn devenu micca esse in manu d'organizazioni private.
  7. Posta mail. Tutti i paesi anu una posta in e mani di u Statu, vale à dì publicu, è ancu uffizii postali privati ​​chì compete cun ella. A posta di u Statu, malgradu esse in francu disusu, hè spessu cunsiderata ancu un serviziu di prima necessità.
  8. Salute publica. Un sughjettu attuale in certi paesi, postu chì si discute spessu se e risorse di u Statu sò abbastanza per assiste à tutti l'abitanti chì anu un'emergenza sanitaria senza addebitalli nè addebitalli spese sociali. In ogni casu, stu serviziu hè attivatu quandu ci sò emergenze di salute publica, cume epidemie, è face parte di i meccanismi di u Statu per cuntene lu.
  9. Pulizzeru. E guardie di securità publiche ùn facenu quasi mai parte di l'imprese private, ancu s'ellu ci sò ancu alcune dedicate à u campu. Ma e forze di pulizza di u Statu facenu parte di un serviziu resu à a pupulazione per guarantisce a so securità.
  10. Pompieri. Cum'è a pulizza, i pumpieri facenu parte di u serviziu publicu d'urgenza è di spenghjifocu chì ogni nazione richiede per salvaguardà a vita di i so citadini.

 Seguitate cù:Esempii di Imprese Publiche, Private è Miste



Articuli Fresche

Pianura
Parolle chì rimanu cù "cane"
Organismi Microscopichi