Cuntenutu
U Catene trofiche o e catene alimentarie sò cicli energetichi o nutrizionali trà e diverse spezie chì participanu à una cumunità biologica, in a quale ognuna si nutrisce da a precedente.
Hè chjamatulivellu troficuà ogni ligame di sta catena, chì determina a relazione di una spezia cù quelle chì sò in suttana o in a catena: predatori è cibu rispettivamente. Tuttavia, hè un ciclu di feedback quandu i grandi predatori morenu è supportanu i microorganismi è i scavengers chì si nutriscenu di i so resti.
In generale, una catena alimentaria hè cumposta da un primu stadiu di pruduttori (di solitu fotosinteticu), un ligame di erbivori o di mietitori, è dopu una successione ascendente di predatori finu à u più grande.
I prublemi di a catena trofica puntanu à a sparizione di qualchì anellu mediu, chì purterebbe à a proliferazione disordinata di alcune spezie è à l'estinzione di altre, postu chì l'equilibriu biologicu hè persu.
- Vi pò aiutà: Esempii di catene alimentarie
Esempii di catene alimentari
- In mare, u fitoplanktonu (vegetale) serve da alimentu per i crustacei malacostracei (krill), chì sò manghjati da (assai) picculi pesci. Quessi, à u so tornu, sò preda da pesci più grandi cum'è e sardine, chì servenu da alimentu per i predatori cum'è a barracuda. Quessi, quandu si morenu, sò decomposti da scavengers cume i granchi è altri crustacei.
- U cunigliuli Si nutriscenu di piante è erbe, ma sò preda da pumas, volpi è altri quadrupedi carnivori di medie dimensioni. Quand'elli morenu, l'ultimi servenu da alimentu per l'acelli carrughji cum'è gallinazos (zamuros).
- U piante Sò parasitizati da i bruchi, chì servenu da alimentu à parechji picculi acelli, à u so preda da l'acelli di caccia cum'è l'aquila o u falcu, chì i so corpi seranu decomposti da batteri è funghi quand'elli morenu.
- U insetti cum'è l'aragoste manghjanu e foglie di e piante, i rospi insectivori i manghjanu, è i serpi manghjanu i rospi. È infine, sti serpenti ponu esse manghjati da quelli più grandi.
- U zooplanctonu marinu Serve da alimentu per e balene, chì e catturanu cù e so balle lunghe, è queste sò preda da l'omu.
- A carne in decadenza di u animali morti Serve da cibu per e larve di e mosche, chì mentre crescenu è diventanu imagos saranu preda da i ragni, à turnu vittime di altri ragni più grandi, chì servenu da alimentu per i procioni è i coati, finalmente preda da i serpenti di caccia carnivori cume u Campanile Jingle.
- U pasculu nutrisce e pecure, vittime predilette di i giaguari è di i puma, chì, quand'elli morenu, sò decomposti in humus da batteri è funghi, nutrendu cusì dinò l'erba.
- U Cortex di l'arburi serve da alimentu per certi tippi di funghi, chì sò à turnu alimenti per i picculi roditori (cum'è i scoiattoli), chì sò à so volta preda da l'acelli rapaci (cum'è e civette).
- U fitoplanktonu marinu Hè alimentu per i bivalvi cum'è e cozze, chì sò preda da i granchi è questi à a so volta da i gabbiani.
- U scarabei U peloteros si nutrisce di e feci di l'animali più alti, ma sò predati da lucertole è lucertole, à turnu nutrendusi di mammiferi cume i coyote.
- Parechji insetti piace api Sussistenu cù u nettaru fiurali, è sò preda da ragni chì a so volta alimentanu picculi acelli, vittimi di misgi salvatichi cum'è u misgiu salvaticu.
- U zooplancton U marinu alimenta picculi molluschi cum'è i calamari, preda principalmente da pesci di medie dimensioni, à turnu alimentu per e foche è mammiferi marini, chì ponu esse cacciati da balene orca.
- A materia urganica in decomposizione alimenta i batteri, chì facenu u listessu cù i protozoi (cum'è l'amebe di vita libera), è quessi cù certi nematodi (vermi), chì a so volta furniscenu sustenimentu per i nematodi più grandi.
- U farfalle Si nutriscenu di nettaru fiurali o di frutti, è sò alimenti per insetti predatori cum'è a mantide religiosa. Ma serve ancu da manghjà per i pipistrelli, chì sò finalmente preda da i pussumi.
- U sottoboscu Sustegnu à i grandi erbivori cum'è a zebra, chì à so volta hè preda da u coccodile.
- U vermi di terra Si nutriscenu di materia urganica in decomposizione in a terra stessa, è sò à turnu alimenti per i picculi acelli, vittime ancu di a caccia di felini cum'è i misgi, chì, quand'elli morenu, restituiscenu a materia urganica à a terra per alimentà novi vermi.
- U corn Serve da manghjà à e ghjalline, chì e ove sò manghjate da e donutelle, è queste à turnu da a caccia di serpenti.
- Alcuni ragni d'acqua Si nutriscenu di larve di caccia d'altri insetti, durante a so tappa sommersa, è in listessu tempu servenu da preda per alcuni pesci di fiume, chì sò preda da l'acellu Kingfisher o da e cicogne.
- In mare, u plancton Serve da alimentu per i picculi pesci, è quessi per i pesci più grandi chì sò a so volta preda da i pesci più grandi. U pruverbiu dice chì ci hè sempre un pesciu più grande in l'oceanu.
- Alcuni insetti parassiti in a pelliccia di i mammiferi (cum'è e zecche) sò l'alimentu di l'acelli simbiotici chì ottenenu u so cibu pulendu questi mammiferi. Sti acelli sò à a so volta preda da acelli rapaci cum'è u cundore.
- Vede ancu: Cosa hè u commensalismu?