Autore:
Laura McKinney
Data Di Creazione:
10 Aprile 2021
Aghjurnamentu Di Data:
16 Maghju 2024
Cuntenutu
In chimica, amischju si riferisce à u unione di almenu duie sostanze, in proporzioni variabili, senza chì ci sia una cumbinazione à u livellu chimicu. Ciò significa chì ciascuna di e sostanze chì formanu i mischji cuntribuiscenu e so proprietà à u tuttu.
Dentru i mischji, duie varianti ponu esse identificate, chì sò e seguenti:
- Mischji omogenei: In questu tipu di mischju risultati assai difficiule da identificà quali sò l'elementi chì i cumpunenu. In questu modu, l'omu ùn pò detectà chè una sola fase fisica. Dentru e sostanze omogenee liquide, chjamate "soluzioni", sò identificati i solventi di i soluti. Mentre i soluti sò in quantità bassa è sò guasi sempre liquidi, i solventi predominanu in proporzione. Esempiu vinu, biera, gelatina, acqua è alcolu.
- Mischji eterogenei: A diversità di i mischji omogenei, in questi hè assai faciule d'identificà, ancu à ochju nudu, chì sò i sfarenti cumpunenti chì li cumponenu. Questu facilita assai di separà questi mischji à u stessu tempu. Esempiu acqua è oliu, acqua è sabbia.
Esempii di mischji eterogenei
Insalata di lattuga è pumata. | Acqua è rena. |
Acqua è oliu. | Eliu è aria. |
Aria è terra. | Minestra cù tagliatelle. |
Rice è fasgioli. | Acqua è zuccheru |
Acitu è oliu. | Salsicce cù mayonnaise. |
Acqua è benzina. | Patate è ovu. |
Pietre è legnu. | Acqua è petre. |
Documenti è nastri. | Latte cù marshmallows. |
Acqua è paraffina. | Cookies cù dolce è burru. |
Patate fritte è arachidi. | Legnu è petre. |
- Più in: Miscele Omogenee è Eterogenee
Tecniche per separà i mischji
Cù u tempu, diverse tecniche sò state sviluppate per separà i cumpunenti chì custituiscenu i mischji.
Alcune di elle sò:
- Cernendu: Questu hè adupratu per mischji solidi chì sò in forma di grani. Ciò chì si face allora hè di passalli attraversu unu o più setacci, secondu u necessariu. In questu modu, mentre un elementu ferma nantu à u setacciu, u restu casca.
- Separazione magnetica (o magnetizazione): Sta tecnica hè assai limitata postu chì pò esse applicata solu in quelli mischji in cui alcuni di i so cumpunenti anu proprietà magnetiche. Cusì sò catturati da qualchì magnetu.
- Filtrazione: Quandu vulete separà quelli mischji chì cuntenenu solidi insolubili è liquidi, pudete sceglie questa opzione, chì cunsiste à aduprà un imbutu fattu di carta filtrante à l'internu. Cusì, l'elementi chì passanu per l'imbutu seranu siparati da quelli chì ci sò ritenuti.
- Cristallizazione è precipitazione: In sta tecnica a temperatura di u mischju hè alzata è cusì hè pussibule cuncentralu, poi filtrallu è mette lu in un cristallizatore, induve si lascia riposà finu à chì u liquidu si evapora. Una volta chì accade, a parte solida hè cunservata, in forma di cristalli, nantu à u cristallizatore. Cumu si pò vede, questa hè a tecnica adatta per separà e mischie cumposte da un solutu solidu scioltu in un solvente.
- Decantazione: Per separà i liquidi chì anu densità diverse, hè aduprata sta tecnica, chì cunsiste in un imbutu di separazione in u quale si mette u mischju da separà. Dopu avè lasciatu pusà per un pezzu, a parte più densa serà in fondu. Ciò chì si face tandu hè di apre u tappu di l'imbutu di separazione, finu à chì tutta a sustanza di densità più alta cali, mentre u restu ferma in detta imbutu.
- Distillazione: Infine, sta tecnica cunsiste à fà bollire u mischju da separà, puru chì sia cumpostu da sfarenti liquidi chì sò solubili in l'altru. Ciò chì accade hè chì diversi liquidi richiedenu diverse temperature di ebullizione, chì permette à i so vapori di esse catturati in provette, mentre si evaporanu, è poi tornanu à un statu liquidu.
- Vede ancu: Esempii di Miscele Omogenee