Cuntenutu
U lettere Hè a vintesima lettera in l'alfabetu è currisponde à a categuria di cunsunale. À l'internu di e cunsunale a S (chì a so designazione si prununzia quellu) hè una di e lettere chì hè aduprata cù una frequenza più grande postu chì hè quella chì permette di differenzà u singulare è u plurale di i nomi è di l'aggettivi. Per esempiu:piantaIè, simpaticus.
A pronuncia di u S hà a particularità chì varieghja in certe parte di u mondu di lingua spagnola. A più grande differenza si trova trà l'usu di a lettera in America Latina è quellu di a Spagna, induve quest'ultima hà qualchì volta una tendenza à aduprà a voce alta di a lettera "z" per i "s".
Quist'ultimu pò esse assuciatu à una caratteristica di u S, chì hè guasi unica trà e lettere: a so similitudine occasionale cù duie altre lettere (C è Z) in termini di fortezza, face chì u vogliu scrive una parolla per a quale u sonu hè cunnisciutu, pò esse difficiule da identificà cù quale di i trè hè quellu chì hè scrittu cun.
Vi pò serve:
- Parolle cù S, C è Z
- Regule di ortografia
Esempii di sfarenti usi di a lettera S
- Tutti i plurali finiscenu cù a lettera S.
- canali
- machja
- gasi
- pumati
- furgoni
- carrughji
- Quandu u primu sillaba hè subs- piglierà S tramindui i tempi.
- suvvenzione
- sussegwenti
- sottogruppu
- suvversivu
- subcampiona
- I superlativi di l'agettivi sò scritti cù "s".
- bellu
- perfettu
- assai lentu
- perfettu
- assai seriu
- Tutti verbi pronominali finita in -erse o -aerse chì si riferenu à una azzione nantu à u stessu esecutore porta S.
- dumandà
- manghjà
- divertisce
- piglià
- entre
- arrubà
- U aggettivi finisci in -oso purtà S.
- generosu
- perfettu
- lagnu
- penoso
- furzatu
- Reurdinendu una azzione passà hè ancu scrittu cù S.
- si n'andò
- Hè cascatu
- si cuntradica
- s'hè maladettu
- si lampò
- Quandu a prima sillaba sus-, porta duie S.
- sustene
- sottrae
- sottraendu
- abbunamentu
- sustanza
- Davanti à e lettere b, d, g, l è m si usa a lettera S.
- slogan
- lunghezza
- cura
- muscu
- Sillabe dopu-, dopu- è dis- portanu sempre S, travaglianu o micca cum'è prefissi.
- vigilia
- trasgredisce
- distrarre
- discepulu
- miseria
- Quandu a parolla principia cù cons-, aduprate S.
- cunsumadore
- scioccatu
- custipatu
- custanza
- custellazione
- L'agettivi chì finiscenu in -sive (eccettu "dannosu") usanu a S.
- currusivu
- abrasivu
- massiccia
- abusivu
- Parolle finite in -Sion derivatu da altri finiti in S.
- estensione
- propensità
- aversione
- U gentilu finisci in -ense cunduce S.
- Costa Ricanu
- Stati Uniti
- Buenos Aires
- Nicaragua
- Canadese
- Tutti l'isimi sò scritti cù S.
- feudalisimu
- naziunalisimu
- patriotisimu
- aforismu
- abissu
- Quandu a prima sillaba hè trans-, hè scrittu cù S.
- trasgredisce
- trasportu
- passante
- trasferimentu
- Tuttu u verbi cunghjucati in modu sughjuntivu purtà S.
- arrubbatu
- tumbà
- manghjatu
- piglià
- piattà
- Quandu a prima sillaba hè pers-, porta S.
- cunvince
- persistente
- persecuzione
- persuasivu
- persunalizà
- Mudificazioni à aggettivi finita in -esco sò scritti cù S.
- gaucho
- brutesque
- diavule
- incantevule
- fittiziu
- Quandu u verbu à l'infinitivu Ùn hà nè S, nè S, nè Z, e so coniugazioni portanu S.
- vulia
- ghjucà
- spettaculu
- pulì
- Tutte e finizioni -queste, -ista portanu S.
- soundman
- percussionista
- pensionatu
- fastidiosu
- gestu
Seguitate cù:
Parolle cù D | Parolle cù W |
Parolle cù H | Parolle cù K |
Parolle cù Q | Parolle cù Z |