Cuntenutu
A lingua spagnola hà risorse morfologiche particulari per aghjunghje significati à e parolle. Suffissi aumentativi Sò quelli chì permettenu di esagerà una qualità, sia in u sensu litterale sia in u sensu figuratu. Per esempiu: sbattulà porta, nasu, ciotola.
L'usu di sti suffissi (particule chì sò aghjunte à a fine di a parolla), trasformanu certi nomi cumuni o aggettivi in aumentativi.
Ancu se i dizziunarii ùn includenu micca sempre tutti i nomi aumentativi, l'utilizatori di a lingua sanu chì e parolle finite in un certu modu (per esempiu, in "ón" o "azo") sò destinate à mette in risaltu a dimensione di qualcosa, o a so intensità.
- Vi pò serve: aggettivi diminutivi, aumentativi è disprezzativi
Esempii di frasi cù l'aumentativu
- Cancellatu da a colpu di a penna.
- Fattu cù u so tremendu zampa.
- U zitellu hè digià più di tamantu.
- A nuvulu Scuru.
- Simile omu maiò ùn sà micca preparà l'alimentu.
- Ella sempre cusì capimachja.
- Dava un scoppiu.
- Anu compru un puttana per piglià cura di a casa.
- Scrivia a novelon di sessanta capituli.
- Esce à cena tutti i ghjovi cù i soi cumpagni.
- Si pò vede ch'ellu avia fame: hà divuratu un platazo Tagliatella.
- Camina quì è culà cù i soi bogie.
- Rimane sempre u listessu alesatu.
- Mi piace ancu s'ellu hè un pocu nasu.
- U petiziu arechja longa era un famosu assassinu.
- Vede di più in: Frasi cù i nomi aumentativi
Caratteristiche di l'aumentativi
- L'aumentativi sò tipichi di u registru colloquiale, vale à dì di u discorsu urdinariu, allora ùn sò guasi micca aduprati in ambienti formali.
- I suffissi aumentativi ùn formanu micca una lista troppu longa, nè ci hè un criteriu unicu, ben definitu per stabilisce cumu si deve furmà l'aumentativu di un nome determinatu.
- Ci sò i nomi chì anu più di una forma aumentativa pussibule.
- Sò imposti da u discorsu. Cusì per esempiu, dicemu Amadeus hè un filmu è Aieri hè statu un bellu ghjocu (è ùn dicemu micca Amadeus hè un grande filmu è Aieri hè statu un ghjocu).
- Alcune parolle chì includenu aumentativi anu acquistatu a so propria identità, vale à dì, sò state lessicalizate cù significati novi è ghjè per quessa chì si prisentanu in dizziunarii. Per esempiu: lavagna(aumentativu di 'lavagna'), Ciotola(aumentativu di 'tazza') o cortina(aumentativu di 'pannu').
- A volte l'augmentativi sò applicati à l'aggettivi, è a funzione chì diventanu diventa assai più sughjettiva.: un tipu d'affettività hè aghjuntu à u termine. Per esempiu:Fortu, bellu aspettu o grande.
Diminutivi
E parolle chì custituiscenu u gruppu di l'aumentativi anu una leia immediata cù i so cuntrarii: diminutivi, chè assignà una dimensione o una intensità ridutta. Li adupremu assai in a vita d'ogni ghjornu. Per esempiu: minutu, pocu tempu, picculu fiore.
- Vede ancu: Frasi cù i nomi diminutivi