Regnu Animale

Autore: Laura McKinney
Data Di Creazione: 8 Aprile 2021
Aghjurnamentu Di Data: 11 Maghju 2024
Anonim
⚡ Regnum Animale ⚡ DOPE
Video: ⚡ Regnum Animale ⚡ DOPE

Cuntenutu

Per studià a natura, sò aduprate una seria di categurie tassonomiche chì si dividenu esseri viventi in gruppi. Ciascuna di queste categurie raggruppa esseri chì anu alcune caratteristiche in cumunu.

Una seria tradiziunale di categurie tassonomiche hè a seguente (da a più generale à a più particulare):

Duminiu - Regnu - Filu o divisione - Classe - Ordine - Famiglia - Genere - Specie

Vale à dì chì i regni sò suddivisioni assai estese.

Chì sò i Regni?

  • Animalia: Esse cù a capacità di muvimenti, senza cloroplastu o muru cellulare, cù sviluppu embrionale. Sò urganismi eucarioti.
  • Plantae: Esseri viventi fotosintetichi, senza capacità di muvimentu, cù pareti cellulari largamente cumposti da cellulosa. Sò urganismi eucarioti.
  • Funghi: Esse cù muri cellulari cumposti largamente di chitina. Sò urganismi eucarioti.
  • Protista: Tutti l'organismi eucarioti chì ùn rispondenu micca à e caratteristiche chì li permetterianu di esse classificati in i trè regni precedenti. E cellule eucariote sò quelle chì anu u nucleu differenziatu da u restu di a cellula.
  • Monera: Esseri procarioti, vale à dì quelli chì e cellule ùn anu micca un nucleu differenziatu.

Vede ancu: 50 Esempii da Ogni Regnu


Caratteristiche di u Regnu Animale

U regnu animale (Animalia) raggruppa una larga varietà di urganismi chì rispondenu à varie caratteristiche:

  • Cellule eucarioti: U nucleu di queste cellule hè separatu da u citoplasma da una membrana cellulare. In altre parolle, l'infurmazione genetica hè separata da u citoplasma.
  • Eterotrofi: Si nutriscenu di materia urganica chì vene da altri esseri viventi.
  • Multicellulare: Sò quelli chì sò custituiti da duie o più cellule. Tutti l'animali sò cumposti di milioni di cellule.
  • Tissu: In animali, e cellule formanu strutture organizzate chjamate tessuti. In elle, e cellule sò tutte uguali è distribuite regolarmente. U so comportamentu fisiologicu hè coordinatu. E cellule di un tissutu partenu a stessa origine embrionale.
  • Capacità di muvimentu: A differenza di l'altri esseri viventi (cum'è e piante o funghi), l'animali anu strutture anatomiche in u so corpu chì li permettenu di spustassi.
  • Pareti cellulari senza cloroplastu: Hè a sustanza chì permette à e piante di realizà a fotosintesi. Siccomu l'animali ùn anu micca cloroplastu, devenu alimentassi d'altri esseri viventi (eterotrofi)
  • Sviluppu embrionale: Da un singulu zigotu (cellula resultante da l'unione di un gamete maschile è di un gamete femminile), u sviluppu embrionale principia a multiplicazione cellulare finu à chì si forma l'interu organisimu, cù a so multiplicità di cellule differenziate, tissuti, urgani è sistemi.

Vede ancu:


  • Chì sò l'Organismi Autotrofi è Eterotrofi?

Esempii di Regnu Animale

  1. L'essere umanu (Homo Sapiens): Filu: cordatu. Subphylum. Vertebratu. Classe: mammiferu. Ordine: Primatu.
  2. Ant (Formicidae): Filu: artropode. Subfilu: Hexapod. Classe: insettu. Ordine: imenottero.
  3. Eoperipatus totoro: filu: vermu vellutatu. Classe: udeonychopohora. Ordine: Euonychophora. Famiglia Peripatidae.
  4. Ape (anthophila). Filu: artropodu. Classe: insettu. Ordine: imenottero.
  5. Gattu domesticu (felis silvestris catus). Edge: cordatu. Subphylum: vertebratu. Classe: mammiferu. Ordine: carnivore. Famiglia. Felinu.
  6. Elefante (elephantidae): Filu: cordatu. Subphylum: vertebratu. Classe: Mammiferu. Ordine: proboscidean.
  7. Crocodile (crocodylidae): Phylum: chordate. Classe: Sauropsido. Ordine: Crocodilia.
  8. Farfalla (lepidotteri): filu: artropode. Classe: insettu. Ordine: Lepidoptera.
  9. Vongola gialla (desma giallu mactroidi). Filu: molluscu. Classe: bivalve. Ordine: veneroide.
  10. Salmon (salmu): Phylum: chordate. Subphylum: verbratu. Ordine: salmoniformes.
  11. Delfinu Oceanicu (delphinidae). Edge: cordatu. Classe. Mammifaru. Ordine: cetaceu.
  12. Struzzu (struthio camelus). Edge: cordatu. Classe: ave. Ordine: struthioniforme.
  13. Pinguinu: Edge: cordatu. Classe: Ave. Ordine: sphenisciforme.
  14. Boa: tagliente: Cordado. Classe: sauropsid. Ordine: squamata.
  15. Bat (chiropteru): bordu: cordatu. Classe: mammiferu. Ordine: chiropteri.
  16. Lumbricà (lumbrícido): filu: annelid. Classe: clitellata. Ordine: haplotaxida.

Vi pò serve:


  • 100 Esempii di Animali Vertebrati
  • 50 Esempii di Animali Invertebrati
  • Chì sò l'Animali Vivipari?
  • Esempii di Animali Ovipari

Suddivisione di u Regnu Animale

A volta u regnu animale hè divisu in grandi gruppi chjamati phyla:

  • Acanthocephala (Acanthocephalus): vermi parassiti (ottenenu cibu da altri animali vivi). Anu un "capu" cù spine.
  • Acoelomorpha (Acelomorfi): vermi acellomati (solidi, senza cavità) chì ùn anu micca un trattu digestivu.
  • Annelida (Annelidi): vermi celominati (cù cavità) chì anu u corpu segmentatu in anelli.
  • Arthropoda (artropodi): anu un esoscheletru di chitina (carapace o struttura simile) è gambe articulate
  • Brachiopoda (Brachiopodi): Anu un loptofore, chì hè un organu tondulu cù tentaculi chì circonda a bocca. Anu ancu una cunchiglia cù duie valvule.
  • Briòzu (Briozoi): anu loptofore è annu fora di a curona tentaculare.
  • Chordata (Chordate): Anu un accordu dorsale o spina dorsale, chjamatu ancu u notochord. Puderanu perde dopu u stadiu embrionale.
  • Cnidaria (Cnidariani): animali diblastichi (sviluppu embrionale cumpletu senza mesoderma) chì anu cnidoblasti (cellule chì secretenu sostanze di difesa)
  • Ctenophora (Ctenofori) animali diblastichi cù coloblasti (cellule per intrappulà l'alimentu)
  • Cycliophora (Ciclofori): animali pseudocelomeddi (animali cù una cavità generale d'urigine non mesodermica) cù una bocca circulare circundata da cilie (appendici magri, simili à i capelli)
  • Echinodermata (Echinodermi): animali cù "pelle cù spine". Anu una simmitria pentarradiata (simmetria centrale) è un scheletru esternu fattu di pezzi calcarii.
  • Echiura (Equiuroidei): vermi marini cù proboscide è "coda di spine"
  • Entoprocta (entoproctos): lofofori cù l'anu inclusi in a curona tentaculare (annu internu)
  • Gastrotrichia (gastrotrici): animali pseudocoelomati, cù spichji è dui tubi caudali adesivi.
  • Gnathostomulida (gnatostomúlidos): animali cù mascelle caratteristiche chì li distinguenu da l'altri animali.
  • Hemchordata (Emicordati): animali deuterostomi (animali chì in u so statu embrionale sviluppanu l'annu prima di a bocca), cù fessure faringee è stomocordu (una spezia di colonna spinale induve u pesu di u corpu hè supportatu).
  • Kinorhyncha (quinorinci): animali pseudocelomati cun testa ritrattabile è corpu segmentatu.
  • Loricifera (Lorociferous): animali pseudocoelomed coperti cù un stratu protettivu.
  • Micrognathozoa (micrognatuzoi): pseudocelomati cù mascelle cumplesse è un torace allargabile.
  • Mollusca (molluschi): animali di corpu dolce, bocca cù radula è cupertu da una cunchiglia.
  • Myxozoa (myxozoa) parassiti microscòpichi. Anu capsule polari chì secretenu sostanze di difesa.
  • Nematoda (nematodi): vermi pseudocelomati chì anu una cuticula di chitina.
  • Nematomorpha (nematomorfi) vermi parassiti simili à i nematodi
  • Nemerte (Nemerteani): vermi in cellufanu (senza cavità, corpu solidu) cù proboscide allargabile.
  • Onychophora (vermi vellutati): vermi cù gambe chì finiscenu in unghie di chitina.
  • Orthonectide (orthonrectidae): parassiti cù cilie (appendici di forma pilosa)
  • Phoronida (foronidi): vermi in forma di tubu è intestinu in forma di U.
  • Placozoa (placuzoi): animali chì striscianu
  • Platyhelminthes (vermi piatti): vermi cù cilie, senza anus. Parechji d'elli sò parassiti.
  • Pogonophora (pogonophos): animali in forma di tubu cù una testa ritrattabile.
  • Porifera (spugne): parazoani (animali senza musculi, nervi o organi interni), cù pori inalanti in u corpu, senza simmetria definita.
  • Priapulida (priapulidi): vermi pseudocelomati cun una proboscide allargabile circundata da papille.
  • Rombozoi (rombozoi): parassiti cumposti da poche cellule.
  • Rotifera (rotiferi): pseudocelomati cù una curona di cilie.
  • Sipuncula (sipuncúlids) vermi celinomati cù bocche circundate da tentaculi.
  • Tardigrada (orsi d'acqua): troncu segmentatu, cù ottu zampe artigliate o ventose.
  • Xenacoelomorpha (xenoturbellidi): vermi deuterostomi cù cilie.


Selezzione Di U Situ

Cumpostu futuru in inglese
Verbi difettosi
Preghere cù Voluntà è Andendu