Autore:
Laura McKinney
Data Di Creazione:
10 Aprile 2021
Aghjurnamentu Di Data:
14 Maghju 2024
Cuntenutu
- Parolle finite in -jero, -aje, -jeria
- Esempii di parolle chì finiscenu in -jero
- Esempii di parolle chì finiscenu in -aje
- Esempii di parolle chì finiscenu in -jeria
U termination-jero di solitu si riferisce à un mistieru o prufessione (cù alcune eccezioni). Per esempiu: ACjero, fighjulàjero.
U finale -età di solitu si riferisce à nomi astratti o nomi derivati da verbi. Per esempiu: coraje, imbalsamuaje.
U termination-fabricazione di solitu si riferisce à i siti (cù alcune eccezioni). Per esempiu: cunsirvàjería, mesjería.
- Vi pò serve: Prefissi è suffissi
Parolle finite in -jero, -aje, -jeria
Finendu in -jero | Finitu in -aje | Finitu in -jeria |
Stradajero | apprenticeaje | brujería |
chjudejero | coraje | chjudejería |
stranierijero | omagiuaje | cunsigliujería |
grandejero | lenguaje | stranierijería |
mesjero | custituisciaje | grandejería |
passàjero | paeseaje | mesjería |
viajero | videaje | fighjulàjería |
Esempii di parolle chì finiscenu in -jero
- Apicultori. Quale hà urticaria o s'occupa di l'ape.
- Bucu. Apertura chì permette u passaghju da una parte à l'altra di qualcosa.
- Ajero. Chì hè u so mistieru di vende l'agliu.
- Ajonjero. Pianta à foglie spinose (cardo di sesamo).
- Saddlebag. Chì hè u so mistieru di vende sacchetti.
- Òspite. Quale vende alloghji (bevanda cumposta da acqua, meli è spezie).
- Occhiali. Chì fabrica o vende vetri.
- Azulejero. Chì fabrica piastrelle.
- Bagaglii. Cunduce bagaglii militari.
- Botijero. Chì hè u so mistieru di vende brocche.
- Casieru. U travagliu di gestisce i soldi di un locu (magazinu, uffiziu, ecc).
- Pianu di strada. Quale vive o piace à esse in strada.
- Crabber. Quale vende o pesche granchi.
- Carruajero. Quale cunduce e carri.
- Fabbru. Chì face chjavi o pussede chjavi, lucchetti, o cose cù u ferru.
- Pegbox. Pezzu solidu annantu à u quali sò posti i pioli di i clavicordi o di i pianoforti, generalmente fatti di ferru o di legnu.
- Cunsigliere. Accusa publica.
- Rabbit. Chì alleva è vende cunigliuli.
- Cunsiglieru. Chì dà cunsiglii.
- Cortijero. Quale vive o cura una splutazioni agricula.
- Tickler. Chì move assai i kermes (slang adupratu in cavalleria).
- Impuru. Ch'ellu accunsente à u so travagliu parziale, vale à dì, u so stipendiu hè accordu secondu u compitu ch'ellu faci.
- Lacemaker. Chì hè u so mistieru di fà pizzi.
- Enjero. Bastone allungatu.
- Specchiu Quale vende o faci specchi.
- Stranieri. Persona chì hè o vene da un altru situ.
- Fajero. Cintura in maglia.
- Furaghju. Chì face foraggi.
- Gajero. Quale riceve un salariu.
- Agricultore. Locu induve sò raccolte e torre (pianta).
- Agricultore. À quale importa è travaglia à a splutazioni.
- Erboristeria. Chì hè rispunsevule per a cura di l'erbaje (erbe).
- Hornijero. Chì cura di a stufa (legna).
- Lucertula. Chì caccia lucertuli.
- Lusinghiere. Quale prova à lusingà, vale à dì per fà piacè o lusingà un altru.
- Malojero. Que vende maloja (pianta di granu, termine adupratu in Cuba).
- Spedizioni di currieru. Chì trasmette un missaghju.
- Naranjero. Aranciu.
- Navajero. Chì usa un rasoiu.
- Travagliadore. Quale travaglia in una fabbrica (locu o uffiziu induve sò fatti panni chì anu un usu cumunu).
- Cane pastore. Chì cura di e pecure.
- Pajero. Chì cunduce o porta paglia da un locu à l'altru.
- Passageru. Quale viaghja in un trasportu publicu generalmente.
- Toll cabina. Quale travaglia è hè incaricatu di raccoglie i pedaggi da i veiculi o da una persona in un certu locu.
- Pellejero. Chì hè u so mistieru di vende pellicce.
- Scatula di piume. Chì fabrica o vende penne.
- Orologiu. Chì ripara o faci orologi.
- Clothesler. Chì vende vestiti o utensili vechji o usati.
- Rattle. Ghjocu di criaturu.
- Sortijero. Locu induve sò tenuti l'anelli
- Tablajero. Chì hà l'abitudine di ghjucà.
- Tajero. Quale taglia nantu à qualcosa (tela)
- Titulare di carta Quale distribuisce carte.
- Tejero. Quellu di a fabricazione di piastrelle.
- Tinajero. Chì fabrica o vende vasetti (navi).
- Valijero. Quale porta e valisge
- Vedijero. Quale coglie a lana da e pecure dopu avè tagliatu.
- Vantaghji. Chì prufitta di l'altri.
- Viaghjatore. Chì viaghja.
- Visajero. Chì hà l'abitudine di fà parechji gesti.
Esempii di parolle chì finiscenu in -aje
- Abencerraje. Membru di una famiglia musulmana di u XVu seculu.
- Avvicinamentu. Azzione d'imbarcu, generalmente aduprata per imbarcà una nave o un aereo.
- Acequiaje. Imposta chì si paga per l'usu di i fossi (canale o estuariu attraversu chì un territoriu hè irrigatu).
- Storage. Daziu o tassa chì hè pagatu per mantene (magazzinu) e cose.
- Ormeghju. Impositu chì hè pagatu per amarrà a barca o e nave in un portu specificu.
- Amperaghju. Intensità ampere (misura di corrente elettrica).
- Anchorage. Azione di ancurà una barca.
- Scaffatura. Insemi di scaffelli.
- Amparendu. Incorporazione o assimilazione di cunniscenze in un certu duminiu.
- Arbitramentu. Azione per arbitrà (mediate qualcosa).
- Sbarcu. Azione di sbarcamentu (un aeroplanu).
- Bagaglii. Inseme di cunniscenze chì una persona pussede.
- Aghju barattatu. Imperfettu di u verbu shuffle. "Aghju barattatu e carte."
- Armatura. Azione di schermatura (saldatura, sigillatura) qualcosa.
- Carrughju. Vechju vechju fattu di roti è un quatru di ferru per trasportà a ghjente.
- Leadership. Azione di cumandamentu esercitata da un guvernu annantu à un capu.
- Ricattu. Minaccia.
- Curagiu. Curagiu per intraprende qualcosa.
- Brokerage. Azione ricevuta da un impiegatu chì esegue u compitu di esse un broker commerciale.
- Smuntamentu L'azzione di smuntà (smuntà) qualcosa.
- Doppiu. Traduzzione da una lingua à l'altra.
- Sistema di canalizazioni. Una procedura in cui i detriti sò drenati (rimossi) per pulì un conduttu.
- Imballaggio. Azione di imballu (imballu).
- Lace. Azione di adattà (assemblà) una cosa in un'altra
- Attrezzatura. Azione chì si face cù i sfarenti pezzi chì custituiscenu qualcosa.
- Valigie. Valigie.
- Spionaghju. Azione di spionà qualcosa o qualcunu.
- Fogliame. Insemi di foglie d'un arburu o di piante.
- Furaghju. Erba chì hè data à u bestiame per manghjà.
- Perk. Remunerazione supplementaria o cumplementaria di u salariu.
- Garage. Situ induve un veiculu hè almacenatu.
- Tributu. Agisce in onore di una persona.
- Alloghju. Alloghju chì hè datu à una persona.
- Lingua. Mediu di cumunicazione verbale di l'omu.
- Debacueria. Abusu di a legge chì hè esercitata annantu à i diritti propii o di l'altri.
- Linaghju. Antenati di una persona.
- Custituisci. Cusmetichi aduprati per a faccia.
- Massaggio. Strofinamentu di u corpu per scopi estetichi o terapeutici.
- Missaghju. Rilasciu.
- Di razza mista. Incrociu di diverse razze.
- Munimentu. Azione di e parti adattate per u funziunamentu di una macchina.
- Scenografia. Situ chì si stende da un locu à l'altru.
- Pagina. Servitore chì accumpagna i so maestri.
- Place. Situ induve puderete fermà à mezu à un percorsu è serve di pausa.
- Passaghju. Dirittu chì hè pagatu per pudè assiste à un locu.
- Pattinamentu. Azzione di u skate (roller).
- Toll. Dirittu o pagamentu chì deve esse pagatu per passà da un situ à l'altru.
- Pelliccia. Capelli d'animali.
- Caratteru. Persone di scienza finta (animazione o creazione di l'ambiente artisticu).
- Pillage. Furto.
- Plumage. Insemi di piume d'un acellu.
- Percentuale. Quantità chì currisponde in relazione à 100 (totale).
- Ripurtaghju. Travagliu giurnalisticu.
- Filmatu. Filmà un filmu.
- Sabotaghju. Ostruzzione travestita.
- Salvaticu. Chì cresce o hè statu allevatu salvaticu.
- Tatuu. Arregistramentu nantu à a pelle di un certu disegnu.
- Fasciatura. Un inseme di fasci chì sò applicati à una parte di u corpu induve ci hè una ferita.
- Viaghju. Percorsu chì si face da un locu à l'altru.
- Gira. L'azzione di cambià u corsu di un veiculu (girendu).
- Tensione. Potenziale elettricu chì si sprime in volti.
Esempii di parolle chì finiscenu in -jeria
- Stregoneria. Pratica chì implica cunniscenza magica o soprannaturale.
- Fabbru. Situ o buttrega induve sò fatte copie di e chjave, serrature è altri ogetti di metallu.
- Concierge. Situ induve si trova u concierge.
- Stranieri. Quellu currisponde à u furesteru.
- Agricultura. Benefiziu uttenutu da u travagliu di campu.
- Serviziu Messenger. Serviziu di messagiu o uffiziu
- Grilli. Task di custruisce porte o bars.
- Orologeria. Situ o buttega induve l'orologi sò venduti è riparati.
Seguitate cù:
- Parolle chì finiscenu in -ívoro e -ívora
- Parolle chì finiscenu in -oso è -osa
- Parolle chì finiscenu in -abilità
- Parolle chì finiscenu in -bundo è -bunda