Parolle chì finiscenu in -jero -aje -jeria

Autore: Laura McKinney
Data Di Creazione: 10 Aprile 2021
Aghjurnamentu Di Data: 14 Maghju 2024
Anonim
ACIM Lesson - 236 Plus Text from Chapter 30 by David Hoffmeister -A Course in Miracles
Video: ACIM Lesson - 236 Plus Text from Chapter 30 by David Hoffmeister -A Course in Miracles

Cuntenutu

U termination-jero di solitu si riferisce à un mistieru o prufessione (cù alcune eccezioni). Per esempiu: ACjero, fighjulàjero

U finale -età di solitu si riferisce à nomi astratti o nomi derivati ​​da verbi. Per esempiu: coraje, imbalsamuaje

U termination-fabricazione di solitu si riferisce à i siti (cù alcune eccezioni). Per esempiu: cunsirvàjería, mesjería.

  • Vi pò serve: Prefissi è suffissi

Parolle finite in -jero, -aje, -jeria

Finendu in -jeroFinitu in -ajeFinitu in -jeria
Stradajeroapprenticeajebrujería
chjudejerocorajechjudejería
stranierijeroomagiuajecunsigliujería
grandejerolenguajestranierijería
mesjerocustituisciajegrandejería
passàjeropaeseajemesjería
viajerovideajefighjulàjería

Esempii di parolle chì finiscenu in -jero

  1. Apicultori. Quale hà urticaria o s'occupa di l'ape.
  2. Bucu. Apertura chì permette u passaghju da una parte à l'altra di qualcosa.
  3. Ajero. Chì hè u so mistieru di vende l'agliu.
  4. Ajonjero. Pianta à foglie spinose (cardo di sesamo).
  5. Saddlebag. Chì hè u so mistieru di vende sacchetti.
  6. Òspite. Quale vende alloghji (bevanda cumposta da acqua, meli è spezie).
  7. Occhiali. Chì fabrica o vende vetri.
  8. Azulejero. Chì fabrica piastrelle.
  9. Bagaglii. Cunduce bagaglii militari.
  10. Botijero. Chì hè u so mistieru di vende brocche.
  11. Casieru. U travagliu di gestisce i soldi di un locu (magazinu, uffiziu, ecc).
  12. Pianu di strada. Quale vive o piace à esse in strada.
  13. Crabber. Quale vende o pesche granchi.
  14. Carruajero. Quale cunduce e carri.
  15. Fabbru. Chì face chjavi o pussede chjavi, lucchetti, o cose cù u ferru.
  16. Pegbox. Pezzu solidu annantu à u quali sò posti i pioli di i clavicordi o di i pianoforti, generalmente fatti di ferru o di legnu.
  17. Cunsigliere. Accusa publica.
  18. Rabbit. Chì alleva è vende cunigliuli.
  19. Cunsiglieru. Chì dà cunsiglii.
  20. Cortijero. Quale vive o cura una splutazioni agricula.
  21. Tickler. Chì move assai i kermes (slang adupratu in cavalleria).
  22. Impuru. Ch'ellu accunsente à u so travagliu parziale, vale à dì, u so stipendiu hè accordu secondu u compitu ch'ellu faci.
  23. Lacemaker. Chì hè u so mistieru di fà pizzi.
  24. Enjero. Bastone allungatu.
  25. Specchiu Quale vende o faci specchi.
  26. Stranieri. Persona chì hè o vene da un altru situ.
  27. Fajero. Cintura in maglia.
  28. Furaghju. Chì face foraggi.
  29. Gajero. Quale riceve un salariu.
  30. Agricultore. Locu induve sò raccolte e torre (pianta).
  31. Agricultore. À quale importa è travaglia à a splutazioni.
  32. Erboristeria. Chì hè rispunsevule per a cura di l'erbaje (erbe).
  33. Hornijero. Chì cura di a stufa (legna).
  34. Lucertula. Chì caccia lucertuli.
  35. Lusinghiere. Quale prova à lusingà, vale à dì per fà piacè o lusingà un altru.
  36. Malojero. Que vende maloja (pianta di granu, termine adupratu in Cuba).
  37. Spedizioni di currieru. Chì trasmette un missaghju.
  38. Naranjero. Aranciu.
  39. Navajero. Chì usa un rasoiu.
  40. Travagliadore. Quale travaglia in una fabbrica (locu o uffiziu induve sò fatti panni chì anu un usu cumunu).
  41. Cane pastore. Chì cura di e pecure.
  42. Pajero. Chì cunduce o porta paglia da un locu à l'altru.
  43. Passageru. Quale viaghja in un trasportu publicu generalmente.
  44. Toll cabina. Quale travaglia è hè incaricatu di raccoglie i pedaggi da i veiculi o da una persona in un certu locu.
  45. Pellejero. Chì hè u so mistieru di vende pellicce.
  46. Scatula di piume. Chì fabrica o vende penne.
  47. Orologiu. Chì ripara o faci orologi.
  48. Clothesler. Chì vende vestiti o utensili vechji o usati.
  49. Rattle. Ghjocu di criaturu.
  50. Sortijero. Locu induve sò tenuti l'anelli
  51. Tablajero. Chì hà l'abitudine di ghjucà.
  52. Tajero. Quale taglia nantu à qualcosa (tela)
  53. Titulare di carta Quale distribuisce carte.
  54. Tejero. Quellu di a fabricazione di piastrelle.
  55. Tinajero. Chì fabrica o vende vasetti (navi).
  56. Valijero. Quale porta e valisge
  57. Vedijero. Quale coglie a lana da e pecure dopu avè tagliatu.
  58. Vantaghji. Chì prufitta di l'altri.
  59. Viaghjatore. Chì viaghja.
  60. Visajero. Chì hà l'abitudine di fà parechji gesti.

Esempii di parolle chì finiscenu in -aje

  1. Abencerraje. Membru di una famiglia musulmana di u XVu seculu.
  2. Avvicinamentu. Azzione d'imbarcu, generalmente aduprata per imbarcà una nave o un aereo.
  3. Acequiaje. Imposta chì si paga per l'usu di i fossi (canale o estuariu attraversu chì un territoriu hè irrigatu).
  4. Storage. Daziu o tassa chì hè pagatu per mantene (magazzinu) e cose.
  5. Ormeghju. Impositu chì hè pagatu per amarrà a barca o e nave in un portu specificu.
  6. Amperaghju. Intensità ampere (misura di corrente elettrica).
  7. Anchorage. Azione di ancurà una barca.
  8. Scaffatura. Insemi di scaffelli.
  9. Amparendu. Incorporazione o assimilazione di cunniscenze in un certu duminiu.
  10. Arbitramentu. Azione per arbitrà (mediate qualcosa).
  11. Sbarcu. Azione di sbarcamentu (un aeroplanu).
  12. Bagaglii. Inseme di cunniscenze chì una persona pussede.
  13. Aghju barattatu. Imperfettu di u verbu shuffle. "Aghju barattatu e carte."
  14. Armatura. Azione di schermatura (saldatura, sigillatura) qualcosa.
  15. Carrughju. Vechju vechju fattu di roti è un quatru di ferru per trasportà a ghjente.
  16. Leadership. Azione di cumandamentu esercitata da un guvernu annantu à un capu.
  17. Ricattu. Minaccia.
  18. Curagiu. Curagiu per intraprende qualcosa.
  19. Brokerage. Azione ricevuta da un impiegatu chì esegue u compitu di esse un broker commerciale.
  20. Smuntamentu L'azzione di smuntà (smuntà) qualcosa.
  21. Doppiu. Traduzzione da una lingua à l'altra.
  22. Sistema di canalizazioni. Una procedura in cui i detriti sò drenati (rimossi) per pulì un conduttu.
  23. Imballaggio. Azione di imballu (imballu).
  24. Lace. Azione di adattà (assemblà) una cosa in un'altra
  25. Attrezzatura. Azione chì si face cù i sfarenti pezzi chì custituiscenu qualcosa.
  26. Valigie. Valigie.
  27. Spionaghju. Azione di spionà qualcosa o qualcunu.
  28. Fogliame. Insemi di foglie d'un arburu o di piante.
  29. Furaghju. Erba chì hè data à u bestiame per manghjà.
  30. Perk. Remunerazione supplementaria o cumplementaria di u salariu.
  31. Garage. Situ induve un veiculu hè almacenatu.
  32. Tributu. Agisce in onore di una persona.
  33. Alloghju. Alloghju chì hè datu à una persona.
  34. Lingua. Mediu di cumunicazione verbale di l'omu.
  35. Debacueria. Abusu di a legge chì hè esercitata annantu à i diritti propii o di l'altri.
  36. Linaghju. Antenati di una persona.
  37. Custituisci. Cusmetichi aduprati per a faccia.
  38. Massaggio. Strofinamentu di u corpu per scopi estetichi o terapeutici.
  39. Missaghju. Rilasciu.
  40. Di razza mista. Incrociu di diverse razze.
  41. Munimentu. Azione di e parti adattate per u funziunamentu di una macchina.
  42. Scenografia. Situ chì si stende da un locu à l'altru.
  43. Pagina. Servitore chì accumpagna i so maestri.
  44. Place. Situ induve puderete fermà à mezu à un percorsu è serve di pausa.
  45. Passaghju. Dirittu chì hè pagatu per pudè assiste à un locu.
  46. Pattinamentu. Azzione di u skate (roller).
  47. Toll. Dirittu o pagamentu chì deve esse pagatu per passà da un situ à l'altru.
  48. Pelliccia. Capelli d'animali.
  49. Caratteru. Persone di scienza finta (animazione o creazione di l'ambiente artisticu).
  50. Pillage. Furto.
  51. Plumage. Insemi di piume d'un acellu.
  52. Percentuale. Quantità chì currisponde in relazione à 100 (totale).
  53. Ripurtaghju. Travagliu giurnalisticu.
  54. Filmatu. Filmà un filmu.
  55. Sabotaghju. Ostruzzione travestita.
  56. Salvaticu. Chì cresce o hè statu allevatu salvaticu.
  57. Tatuu. Arregistramentu nantu à a pelle di un certu disegnu.
  58. Fasciatura. Un inseme di fasci chì sò applicati à una parte di u corpu induve ci hè una ferita.
  59. Viaghju. Percorsu chì si face da un locu à l'altru.
  60. Gira. L'azzione di cambià u corsu di un veiculu (girendu).
  61. Tensione. Potenziale elettricu chì si sprime in volti.

Esempii di parolle chì finiscenu in -jeria

  1. Stregoneria. Pratica chì implica cunniscenza magica o soprannaturale.
  2. Fabbru. Situ o buttrega induve sò fatte copie di e chjave, serrature è altri ogetti di metallu.
  3. Concierge. Situ induve si trova u concierge.
  4. Stranieri. Quellu currisponde à u furesteru.
  5. Agricultura. Benefiziu uttenutu da u travagliu di campu.
  6. Serviziu Messenger. Serviziu di messagiu o uffiziu
  7. Grilli. Task di custruisce porte o bars.
  8. Orologeria. Situ o buttega induve l'orologi sò venduti è riparati.

Seguitate cù:


  • Parolle chì finiscenu in -ívoro e -ívora
  • Parolle chì finiscenu in -oso è -osa
  • Parolle chì finiscenu in -abilità
  • Parolle chì finiscenu in -bundo è -bunda


Posti Freschi

Arte figurativa
Onomatopea
Parolle cù B